1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pedeapsa capitală pentru curaj civic

Omorât în bătaie pentru că luase apărarea unor copii agresaţi de cei doi asasini – oribila crimă comisă recent de doi adolescenţi în metroul muenchenez i-a şocat pe germani.

default

Staţia de metrou Solln din München, unde a avut loc incidentul violent de sâmbătă

În reacţie la foarte îngăduitoarea legislaţie germană, diverşi observatori revendică înăsprirea sensibilă a codului penal prevăzând, pentru delincvenţă juvenilă, o pedeapsă maximă de doar 10 ani de închisoare.

Maerkische Oderzeitung bunăoară solicită introducerea unor sancţiuni de 15 ani de privare de liberate pentru fapte foarte grave de felul asasinatului săvârşit la Muenchen. Aceiaşi opinie exprimă şi General-Anzeiger. Ziarul din Bonn reliefează că toleranţa faţă de bătăuşii-criminali care l-au ucis pe Dominik Brunner e exclusă, chiar dacă, după ispăşirea pedepsei ce-i aşteaptă, va trebui să fie posibilă şi reintegrarea lor socială.

Deşi curajul civic manifestat de Brunner s-a soldat, pentru viteazul cetăţean, cu pedeapsa maximă, se mai găsesc încă, la stânga spectrului politic, şi comentatori care să respingă înăsprirea legislaţiei. Unii consideră atari măsuri fie ca expresie a unei iluzii „neghioabe”, după cum o califică Hessische/Niedersaechsische Allgemeine, fie ca fiind perfect „inutile”, aşa cum afirmă Sueddeutsche Zeitung din Muenchen.

La bursa iluziilor, erorilor şi minciunilor cotizează şi alte ziare. Unele reproduc azi ultimul mesaj instigator, antiamerican şi mai ales antisemit lansat de Osama Bin Laden. Din Sueddeutsche Zeitung aflăm că şeful terorist al reţelei islamiste al Quaida s-a adresat lumii islamice, preşedintelui Obama şi statului evreu, afirmând că ar fi comis mega-atentatele de la 11 septembrie 2001 din pricina susţinerii Israelului de către SUA.

Din ziarele de acum un deceniu reiese că Bin Laden, oportunist sadea, minte de îngheaţă apele. Astfel, la finele anilor 90, teroristul yemenito-saudit nu pomenea de Israel ci susţinea, într-un interviu acordat unui ziar londonez, că urăşte America din pricina prezenţei militarilor (creştini) ai SUA pe teritoriul sfânt, islamic, al Arabiei Saudite.

Cotidianul de stânga din Muenchen afirmă pe de o parte că radicalismul lui Bin Laden nu ar fi defel caracteristic pentru gândirea islamică. Pe de alta, ziarul scoate în evidenţă cât de popular continuă să fie în lumea islamică, anti-sionismul afişat de teroristul sunit.

Liderul suprem al şiiţilor libanezi bunăoară, aiatolahul Fladlallah, a difuzat o „fatwă”, deci o sentinţă religioasă, potrivit căreia „orice normalizare a relaţiilor ţărilor musulmane cu statul evreu” ar fi „interzisă” de legislaţia islamică, „Şaria”.

Întrucât Bin Laden îşi lansează mesajele de ură din ascunzişul său afgano-pakistanez, este util de semnalat că unii editorialişti cer occidentului să-şi corecteze enormele greşeli comise în campania din Afghanistan.

În timp ce Wall Street Journal din New York recomandă masiva întărire a trupelor occidentale dislocate în Afganistan, El Pais de la Madrid elogiază propunerea cancelarului Merkel de a se preciza în cadrul unei conferinţe internaţionale principiile implicării apusene în această ţară. El Pais precizează între altele că vestul nu mai trebuie în nici un caz să tolereze practici antidemocratice ori fraude electorale în Afganistan şi nici să fixeze calendare arbitrare ale retragerii trupelor proprii.

În răstimp, Le Monde semnalează cursa înarmărilor din America Latină şi demersurile belicoase ale preşedintelui venezuelean Chavez, care s-a aliat cu Iranul, cu Rusia şi cu Belarus şi şi-a dublat bugetul militar.

În fine, o serie de analişti continuă să se consacre duelului televizat al liderilor partidelor germane, şi să evoce împlinirea unui an de la falimentul băncii Lehman Borthers.

The Times de la Londra subliniază că principala vină pentru criza financiară iscată în urma prăbuşirii băncii de investiţii americane o poartă chiar bancherii, devreme ce n-au înţeles ce riscuri îşi asumă şi ce produse aruncă pe piaţă. Ziarul laudă concomitent reacţia guvernelor care au pompat bani în pieţe, au salvat băncile şi au redat astfel economiilor oxigenul financiar de care au nevoie spre a supravieţui.

Der Standard din Austria crede că lecţia crizei n-ar fi fost învăţată, lumea aflându-se ca atare în faţa următorului crah de proporţii, în timp ce Frankfurter Rundschau susţine aceiaşi idee, afirmând că relansarea economică se va produce abia după ce Japonia, Germania şi China vor începe să consume şi ele mai mult decât în prezent.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz