1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Pe vremuri Germania primea cu braţele deschise străini la muncă

Patru decenii s-au împlinit de la semnarea acordului cu fosta Iugoslavie privind acceptarea de forţă de muncă în Germania.

default

Semnarea acordului cu Italia, în 1955, a însemnat completarea necesarului de forţă de muncă al Germaniei postbelice cu muncitori străini. Până în 1973, în Republica Federală au fost primiţi muncitori din spaţiul mediteranean. Ultimul acord semnat a fost în urmă cu 40 de ani cu fosta Iugoslavie; document ratificat la Bonn şi Belgrad pe 1 decembrie 1968.

Primii muncitori iugoslavi au sosit în primăvara anului 1969. Printre aceştia s-a numărat şi Pavle Konopek, originar din Serbia.

"Nu am avut experienţe negative, ci dimpotrivă. În Germania am un cerc de prieteni destul de mare. Cu toate că venisem într-o ţară complet străină, nu mi-a fost greu. Între termenii ţară natală şi ţară adoptivă există o mare deosebire. Serbia rămâne patria mea de suflet. Dar, ţară înseamnă acolo unde te simţi bine, locul în care unde ţi-ai clădit o existenţă." - povesteşte zâmbind Koponek.

Zâmbetul lui Savo Pejovic este ironic. În urmă cu 35 de ani, Pejovic a venit la muncă în Germania împreună cu alţi compatrioţi din Muntenegru. Pe atunci avea 26 de ani. După şapte ani în care a schimbat mai multe locuri de muncă şi a făcut cursuri de recalificare s-a stabilit la Köln:

"Când am pornit către Germania credeam că aici plouă cu bani, dar n-a fost aşa. Totuşi nu puteam să ne întoarcem acasă aşa că fiecare s-a gândit cum să facă să-i fie mai bine. Oricum înainte era mai uşor să-ţi găseşti un loc de muncă, să-ţi schimbi jobul sau să te muţi în alt oraş." - spune Pejovic.

Chiar dacă nu plouă cu bani, tot se câştigă binişor

Euro DM im Vergleich

Conform Oficiului Federal de Statistică, în Germania, 1,2 milioane de persoane sunt originare din fosta Iugoslavie. Între 1968 şi până la destrămarea Iugoslaviei (1991) în Republica Federală au sosit cu contracte de muncă circa 700.000 de sârbi, croaţi şi bosniaci. Se estimează că în aceste două decenii muncitorii iugoslavi din Germania au trimis acasă peste 15 miliarde EUR. Pe de altă parte, buna lor pregătire profesională a contribuit la redresarea economiei germane - afirmă Leo Monz, coordonator al departamentului de migraţie a forţei de muncă al uniunii sindicatelor germane:

"Poate ar fi fost bine să le recunoaştem acest merit. Poate există posibilitatea să le spunem acum acestor oameni că, prin experienţa şi cunoştinţele aduse cu sine, au contribuit la bunul mers al economiei germane."

Mulţi dintre imigranţii veniţi la muncă în Germania acum 30 sau 40 de ani s-au pensionat sau urmează să se retragă din viaţa profesională şi se gândesc să se întoarcă în Iugoslavia. Este şi cazul lui Milan Stanojevic, sosit în fosta Germanie Federală la sfârşitul anilor `70 din Bosnia-Herţegovina:

"Aveam o valiză micuţă în care era un pulover tricotat de sora mea, o pereche de pantofi vechi, şosete şi două conserve de carne. Abia atunci când s-a pus trenul în mişcare am realizat că plec departe de casă, că lucrurile devin serioase. Am devenit nostalgic şi apatic şi-am început să mă gândesc la părinţi şi la prieteni. De fapt, nu eram singur. În total eram peste 2500 de muncitori, dar starea de apatie nu m-a părăsit nici atunci când ascultam la radio sau mă uitam la televizor, nici atunci când mă duceam la culcare. Şi-n ziua de azi mă bântuie imaginea părinţilor mei, a casei natale, pietrele funerare... Am vrut să plec un an de zile, să strâng bani ca să-mi cumpăr o motoretă şi apoi să mă întorc. Din păcate, nici după 38 de ani nu mi-am cumpărat motoreta, dar măcar am reuşit să renovez casa părintească."

Vă mai recomandăm