1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pe urmele tragediei, pe axa Sarajevo-Belgrad-Haga

"Oraşul arde mocnit ca o grămadă de tămâie şi conştiinţa noastră se împrăştie împreună cu fumul. Haine goale se plimbă prin oraş". Poezia scrisă în 1971 se intitulează Sarajevo iar poetul se numeşte Radovan Karadzici.

default

Radovan Karadzici şi Biljana Plavsic, doi dintre responsabilii principali pentru tragedia din Bosnia

Poezia lui Karadzici revine în actualitate la un început de săptămână în care o parte dintre atrocităţile comise în războaiele din fosta Iugoslavie îşi găseşte locul în paginile publicaţiilor cu audienţă. Fostul lider politic al sârbilor bosniaci are de înfruntat capetele de acuzare, însă refuză să se aşeze în banca acuzaţilor.

Succesorul lui Karadzici, Biljana Plavsici, îşi încheie perioada de detenţia înainte de termen, parte a unei înţelegeri cu instanţa de la Haga, care i-a recompensat cooperativitatea cu o scurtare a sentinţei.

Karadzici, cu siguranţă, nu va beneficia de acelaşi tratament, pentru că, în primul rând, el tratează Curtea în alţi termeni. "Are dreptul, oricât de grave ar fi acuzaţiile, la un proces corect", notează Berliner Zeitung, completând, însă: "Curtea poartă, în egală măsură, responsabilitatea pentru dreptatea victimelor (...) Eliberarea Biljanei Plavsici este", conchide ziarul berlinez, o lovitură dură pentru dreptul internaţional pe care Curtea de la Haga nu are voie să o mai primească a doua oară prin tergiversarea procesului Karadzici" într-un proces care şi aşa, punctează Frankfurter Rundschau, nu are cum să fie scurt.

Punerea în libertate a Biljanei Plavsici revoltă şi presa belgrădeană. Publicaţia Press scrie: "Criminalii nu sunt pedepsiţi, vinovaţii nu sunt arestaţi, hoţii nu sunt aruncaţi în închisori. Mai mult, lăsaţi în libertate, au reuşit să adune atâta avere cât cinci generaţii de acum înainte nu vor putea cheltui".

Ca toţi camarazii ei de putere din Bosnia sârbească, Plavsici, explică Press, "i-a obligat pe compatrioţi să lupte până la capăt pentru patrie în vreme ce ea şi ceilalţi şi-au pus averile în siguranţă, la Belgrad". Averi care, de fapt, au provenienţă dubiosă. Căci războaiele din fosta Iugoslavie au fost împânzite de profitori.

Un alt război, de cu totul şi cu totul altă factură, stă să înceapă: cel al noului Guvern Merkel cu opoziţia, după votul de învestitură trecut astăzi.

"Seria a 17-a, episodul 1" al democraţiei parlamentare germane, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung, trimitere directă la dezinteresul principalelor canale ale televiziunii publice, ARD şi ZDF, pentru sesiunea inaugurală a noului Bundestag, mai puţin interesantă decât telenovelele.

Noul preşedinte al Parlamentului, Norbert Lammert, a criticat, în discursul inaugural, trimiterea sesiunii într-o nişă, anume, pe frecvenţa televiziunii publice informative Phoenix. Însă, comentează Leipziger Volkszeitung, "când 18 milioane de germani refuză să voteze, nu poţi să o iei de la capăt invitându-l să vorbească naţiunii pe veteranul care invocă trecutul.

Cât timp politica rămâne un ritual va continua să crească şi prăpastia dintre politicieni şi restul lumii". Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că televiziunile au şi ele partea lor de vină pentru relaţia cu politicul - de vreme ce informaţia politică este transmisă pe frecvenţele majore în regim de lupte sportiv-distractive de gladiatori, în orele de vârf ale zilei alegerilor, fiind, apoi, relocată spre nişe.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident