1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pe faţă şi pe dos

Migraţia, din raţiuni economice sau din motive de sărăcie, continuă să fie o temă recurentă în mass media germană

Pe prima pagină DIE WELT publică fotografia scriitorului american Philip Roth, felicitîndu-l pe eternul candidat la Nobelul pentru literatură, pentru primirea rîvnitei distincţii. Evident, este o glumă, dar una amară pentru scriitorul octogenar. Premiul i-a revenit însă scriitoarei canadiene Alice Murno, care l-a meritat nu mai puţin decît îl merită pe mai departe colegul ei american, rămas în aşteptare…

Tot pe prima pagină, publicînd de astă dată fotografia advăratei laureate, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG salută înţeleapta decizie a Academiei Suedeze, hotărîre infailibilă din perspectiva argumentelor literare, consideră la rîndul lui FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG într-un articol de fond. Autorul remarcă vădita tendinţă a Juriului Academiei de depolitizare a criteriilor după care cel mai valoros premiu literar poate fi atribuit. Alice Munro este o mare scriitoare contemporană a cărei operă este alcătuită din povestirea unor întîmplări cotidiene, în care este vorba despre ceea ce dintotdeauna a fost deopotrivă foarte simplu şi foarte complicat: fericirea şi nefericirea semenilor…

După experienţa unui mariaj nu tocmai nefericit cu social-democraţii, după menajul cu liberalii, nevoiţi să părăsească Bundestagul după dezastruoasele rezultate la alegerile din 22 septembrie, partidele unionale învingătoare sunt în căutare de noi parteneri de coaliţie. Oferta este limitată. De-o parte, social-democraţii, de cealaltă ecologiştii care şi-au primenit conducerea din temelii, după scrutinul parlamentar. Dacă FRANKFURTER RUNDSCHAU întrevede, în contextul celei de-a doua runde de sondare a posibilităţii unei coaliţii cu ecologiştii, o fantomă negru-verde care ar bîntui republica, MITTELBAYERISCHE RUNDSCHAU analizează ambele ipoteze: raţiunile inimii ar pleda pentru verzi, cele ale spiritului, pentru social democraţi, în acest din urmă caz fiindcă aceştia s-au dovedit de nădejde în timpul guvernării negru-roşu din 2005 pînă în 2009. Mariajul cu social democraţii promite să fie unul raţional, cel cu verzii în schimb, ar putea deveni pătimaş, ducînd spre ceva nou chiar cu preţul unor certuri de pomină.

Deşi este puţin probabil ca în cele din urmă Merkel să-i prefere pe verzi, cuplul ar dispune de un anume şarm, crede DER NEUE TAG, întrevăzînd şi o mai judicioasă politică energetică în noua constelaţie.

Dar nu cumva cochetînd cu verzii peste aşteptări, partidele unionale nu fac decît să ridice ştacheta pretenţiilor faţă de social-democraţi? Intrebarea este retorică din perspectiva ziaurlui SAARBRÜCKER ZEITUNG. Fiindcă nu demult, aminteşte SÄCHSISCHE ZEITUNG, Angela Merkel însăşi a etichetat o coaliţie cu verzii drept o fantasmă.

Nu o fantasmă ci o realitate a devenit posibilitatea unor cetăţeni din terţe ţări de a dobîndi cetăţenia UE. Ziarul DIE PRESSE publică un articol care avertizează asupra unui fenomen care demult a devenit realitate şi anume: Croaţia România şi Bulgaria ar putea furniza milioane de noi cetăţeni ai UE. Experţii în drept european şi internaţional şi în drept comparat, de la Universitatea din Viena, estimează numărul potenţialilor noi cetăţeni la cifra unor milioane, condiţiile fiind deja create în acest sens. Aspectul problematic al acestei posibilităţi este că s-ar putea ca în cele mai multe cazuri să fie vorba de refugiaţi economici. Cei care solicită noua cetăţenie o fac adesea, potrivit studiilor, din raţiuni economice, semnalează ziarul austriac.

Reacţia Comisiei UE faţă de noul fenomen este sibilinică. Cert este că fiecare stat poate acorda cetăţenia, cui îndeplineşte condiţiile în baza propriei legislaţii în vigoare.

Că legile pot fi interpretate – este o altă chestiune cu alte consecinţe. Astfel, ediţia electronică a săptămînalului DER SPIEGEL relatează despre cazul unei familii de cetăţeni români care în baza unei decizii judecătoreşti, va beneficia de ajutorul social Hartz IV, deşi imigranţii şomeri nu pot revendica ajutoare sociale în Germania. Chiar dacă sentinţa pronunţată în procesul de la Essen a dat cîştig de cauză familiei originare din România, stabilită la Gelsenkirchen, ea încă nu este validată, dar ar putea face şcoală, fiind favorabilă unui număr de circa 130.000 de persoane aflate în Germania, în situaţii similare.

Ziarele mai comentează şi azi scandalul iscat de exorbitantele cheltuieli pe care megalomanul episcop de Limburg şi-a permis să le facă în renovarea sediului, scandal care a dus între altele la o ieşire din rîndurile Bisericii Catolice a multor enoriaşi. Neobservată nu trece nici sporirea numărului de membri şi simpatizanţi ai partidului de extremă dreaptă Le Front National, în Franţa, precum şi riscul ca această formaţiune să devină cea mai puternică în Hexagon.