Pe cine vrea să salveze FMI în Moldova?

Informațiile despre „jaful secolului” nu vin din partea instituțiilor oficiale ale statului, ci a persoanelor care, în virtutea funcțiilor deținute, cunosc detalii despre furt, au părăsit Moldova ca să-și protejeze viața, iar de acolo deconspiră în presă schema jafului .

Luni, în cadrul unei emisiuni televizate, fostul şef al Secţiei de prevenire a spălării banilor şi monitorizare a tranzacţiilor în cadrul „Băncii Sociale” (una din cele trei bănci devalizate), Sergiu Sagaidac, a făcut publică o listă cu 24 de potențiali martori, suspectaţi în dosarul „jaful secolului” și a descris traseul banilor furați din băncile moldovenești.

El a reconfirmat supoziția despre anumite decese accidentale în rândul unor funcționari care, din funcțiile deținute, monitorizau în timp real operațiunile cu banii furați, supoziție exprimată prima dată, cu o săptămână în urmă, tot la TV, de fostul șef adjunct al Serviciului de prevenire şi combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, Mihail Gofman.

Mai mult, pe lângă faptul că a reconfirmat că în timpul jafului cele trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) ar fi acționat concertat (prin plasamente interbancare și credite toxice), Sagaidac a spus că, din funcția pe care o deținea la „Banca Socială”, i s-a creat impresia că „furtul secolului” ar fi fost coordonat chiar de Banca Națională a Moldovei, guvernată până nu demult de Dorin Drăguțanu.

FMI nedorit 3 ani în Moldova, pentru a frauda și a șterge urmele

„În 2016, autorităţile de la Chişinău reiau discuţiile cu FMI după ce timp de trei ani au făcut tot posibilul pentru a nu semna un nou acord de colaborare şi, respectiv, pentru a nu fi monitorizate şi a avea mâinile dezlegate pentru tot felul de matrapazlâcuri şi fraude”, a declarat ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, într-un interviu pentru report.md.

În septembrie 2015, în timp ce o misiune a FMI se afla deja în avion spre Chișinău, pentru a negocia un nou acord de împrumut, ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, și prim-viceguvernatorul, Marin Moloșag, şi-au prezentat demisia. În consecință, oficiul central i-a retras misiunii FMI sosite în Moldova mandatul de a negocia și semna un nou memorandum. În ciuda cererii de demisie, cei doi au rămas în funcții până pe 11 aprilie 2016, când Sergiu Cioclea a preluat funcția de guvernator BNM.

Drăguțanu a spus că pleacă „cu fruntea sus” și s-a declarat convins că experții FMI „nu vor avea ce reproșa BNM” și că așteaptă cu nerăbdare „să fie făcută o evaluare de către FMI, care să stabilească dacă BNM a administrat corect criza din sectorul bancar”. Iar la plecare, președintele Parlamentului, Andrian Candu (finul oligarhului Vlad Plahotniuc, care apare primul în lista enunțată luni de Sagaidac), i-a mulțumit lui Drăguțanu pentru că, după jaful secolului, în Moldova nu s-au oprit „troleibuzele, magazinele nu s-au închis”, iar „efectele au fost minime”.

Mai mult, conform legislației moldovenești, după ce demisionează, guvernatorul BNM beneficiază de o indemnizație în valoare de două salarii de guvernator, iar dacă, timp de o lună nu-și va găsi un alt loc de muncă, va mai primi o indemnizație în valoare de un salariu de guvernator. Aceasta ar însemna o indemnizație de demisie benevolă de aproape 300.000 de lei moldovenești (echivalentul a aproximativ 14.000 de euro).

Condițiile de fraudare persistă

La insistența FMI și a Băncii Mondiale, cele trei bănci au fost lichidate, iar guvernatorul Drăguțanu a fost înlocuit (în urma unui concurs organizat de președintele Parlamentului) cu Sergiu Cioclea. Numai că donatorii externi au cerut ca să fie înlăturate și riscurile fraudării în continuare a sistemului bancar, lucru care nu s-a întâmplat.

Luni, cu o zi înainte ca la Chișinău să ajungă misiunea FMI, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, a menționat într-un interviu pentru revista „Profit” că motivul principal care a condus la frauda de proporţii, care a avut loc în sistemul bancar în 2014, nu a fost încă eliminat în cele mai mari trei bănci din ţară, iar adevăraţii beneficiari finali de pe urma celebrului jaf nu sunt încă cunoscuţi:

„Autorităţile în continuare nu ştiu cine sunt acţionarii reali ai unor bănci mari. Şi nu mă refer la numele persoanei indicat pe certificatul de acţionar, ci la proprietarul real al acestora. (…) Dacă nu există claritate în privinţa proprietarilor acestor acţiuni, există riscul că aceste bănci vor acorda împrumuturi persoanelor asociate cu proprietarii. Anume acest lucru s-a şi întâmplat la Banca de Economii”, a explicat Alex Kremer.

Astfel, el a concluzionat că o nouă fraudă bancară este posibilă în Moldova. De aceea, Banca Mondială nu va acorda suport bugetar până când problema nu va fi soluţionată:

„Le-am explicat autorităţilor că vom fi dispuşi să reluăm acordarea suportului bugetar doar atunci când va exista o abordare corespunzătoare faţă de riscurile din sectorul bancar şi când acestea vor fi ţinute sub control. Cooperăm foarte strâns cu FMI şi ne coordonăm poziţiile. Acum un an spuneam că nu are rost să dai bani prin uşa din faţă, atâta timp cât există riscul ca aceştia să fie furaţi prin uşa din spate. Riscurile de fraudă din sectorul bancar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare şi ar putea din nou avea impact asupra finanţelor publice. De aceea, considerăm că suportul bugetar va putea fi reluat atunci când riscurile faţă de finanţele publice ce provin din sectorul bancar vor fi înlăturate. Vom şti că acest lucru este posibil când FMI îşi va anunţa disponibilitatea de a finanţa un program de ţară”, a declarat directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova.

Luni seară, premierul moldovean, Pavel Filip, a dispus crearea unei echipe de negociatori, pentru demararea discutiilor privind noul memorandum cu FMI. Grupul va fi condus de viceprim-ministrul Octavian Calmic, ministru al Economiei, iar în componenţa acestuia au fost incluși: ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Stela Grigoraș și noul guvernator al Băncii Naționale, Sergiu Cioclea.

Potrivit europarlamentarului român, Monica Macovei, Republica Moldova nu întrunește condițiile necesare pentru a încheia un acord cu FMI: „Moldova nu a îndeplinit în totalitate condițiile FMI, dar dacă FMI va decide să dea acești bani va fi foarte bine și sper să-i dea. Problema e să se facă o monitorizare permanentă a modului cum sunt cheltuiți, ca să nu fie furați”.

Veaceslav Negruța: „Fărădelegea gestionează treburile țării”

Pentru a debloca finanțarea externă, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova insistă inclusiv asupra reformării efective a justiției. Ex-procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, a declarat luni în cadrul unei conferințe de presă că în Moldova „justiția a devenit un instrument politic”, iar marți a reacționat și Consiliul Europei prin Grupul Statelor împotriva Coruptiei (GRECO).

Potrivit secretarului general al CE, Thorbjorn Jagland, „în Republica Moldova sunt încă necesare reforme importante pentru prevenirea și combaterea corupției”. GRECO a publicat un raport în care cere Republicii Moldova să îmbunătățească și să asigure punerea efectivă în aplicare a legislației anticorupție în privinţa parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, să revadă componența Consiliului Superior al Magistraturii și să se asigure că imunitatea parlamentară nu reprezintă o piedică în aducerea parlamentarilor corupți în fața justiției.

Fără un memorandum cu FMI, Republica Moldova riscă să se prăbușească economic. Momentan, pentru a nu opri achitarea pensiilor și salariilor, Guvernul se împrumută de la băncile comerciale la o dobândă de 20%-25%, iar experții economici suspectează autoritățile că, prin aceasta, își mai fură odată propriul popor:

„Este vorba de anumite beneficii ușor obţinute de către anumite bănci pe seama bugetului, pe seama contribuabilului... Să dai cu împrumut statului care se află într-o situaţie foarte complicată în identificarea surselor de finanțare, neavând alternative – mai mult seamnănă a cămătărie. Mai ales dacă ținem cont cine se află în spatele acestor instituţii bancare netransparente. (...) Acum statul se împrumută de la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială (aceleași bănci la care s-a referit și Alex Kremer – n.n.) şi sunt cele mai netransparente din punctul de vedere al acţionariatului. Republica Moldova, per total, a devenit mult mai vulnerabilă, fiind descoperită total din punctul de vedere al securităţii economice, financiare şi, evident, al securităţii sociale”, susține ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța.