1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Pe cine vizează pragul de 10%?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la un post de televiziune că ar prefera introducerea unui prag electoral de 10% în viitoarea lege electorală, fără să precizeze însă care ar fi scopul pe care îl urmăreşte.

default

Traian Băsescu la vot

Preşedintele a făcut această referire la pragul electoral numai în treacăt, dar putem presupune că nu a fost o afirmaţie gratuită.

De ce ar fi necesar un prag electoral de 10%? De regulă, pragul electoral este introdus pentru a limita fărîmiţarea scenei politice în condiţiile unui sistem electoral proporţional sau în situaţia particulară în care legiuitorul caută să elimine partidele extremiste. În România după 1990 un prag de 10% a fost considerat însă prea mare şi partidele au preferat un prag de 3% pînă în anul 2000 şi 5% din 2000 încoace. De altfel, cel mai răspîndit prag în Europa şi în lume este cel de 5%, un prag electoral de 10% existînd astăzi numai în Turcia. În Grecia, ani la rîndul a funcţionat şi pragul de 15% în cadrul unui sistem politic foarte capricios.

Urmările pragului electoral sînt uşor de înţeles. În România de exemplu PNŢCD nu ar fi intrat în parlament în 1990 dacă ar fi avut un prag de 10% şi a ratat de altfel, din cauza pragului, intrarea în forul legislativ în anul 2000 cînd a candidat pe liste comune cu alte partide. UDMR cu siguranţă nu ar intra în Parlament dacă s-ar institui această restricţie.

Problema pragului se pune însă numai în cazul sistemului proporţional. Legea electorală actuală, deşi prevede alegeri în circumscripţii uninominale, conţine un prag electoral, dar numai din cauza combinaţiei nefireşti dintre principiul majoritar şi cel proporţional de atribuire a mandatelor.

Se pune, de aceea, întrebarea dacă preşedintele Traian Băsescu intenţionează să conserve sistemul proporţional care se aplică în prezent sau se gîndeşte la un alt mod de proporţionalitate. S-ar părea, totuşi, că nu, de vreme ce, în aceeaşi frază, preşedintele şi-a manifestat preferinţa pentru sistemul majoritar. Iată de ce referirea la pragul de 10% rămîne neclară.

Liberalii au văzut însă în această trimitere un avertisment clar adresat UDMR. „Probabil că UDMR", a spus Varujan Vosganian, "şi-a manifestat unele nemulţumiri legate de colaborarea la guvernare şi de prestigiul Guvernului şi este un avertisment ca să se astîmpere".

Interesant este că PSD a declarat prompt că este de acord cu un prag de 10%. „Credem", a spus Purtătorul de cuvînt al PSD, Radu Moldovan, "că este bună propunerea preşedintelui. Sîntem de acord cu un prag electoral de 10%, nefiind un partid care să ne facem probleme că nu îl vom atinge. Vom susţine o modificare a legii în acest sens. Ne dorim, pe de altă parte, ca propunerea avansată de preşedinte să fie serioasă şi să nu se facă, peste cîteva luni, că a uitat de ea, aşa cum se pare că a uitat de ce vorbea anul trecut, în legătură cu UCM, cînd propunea scăderea pragului“.

PSD pare de asemenea să vizeze UDMR. Spre deosebire de Geoană, noul preşedinte Victor Ponta a recuperat rapid intransigenţa tradiţională a partidului faţă de revendicările maghiare. De altfel, Geoană a rămas întrucîtva consecvent orientării de dinainte de alegerile prezindenţiale, deoarece el pare şi astăzi să fie interesat de soarta UDMR mai curînd din perspectiva unui potenţial aliat. Preşedintele Senatului a atras atenţia că o posibilă colaborare dintre Victor Orban, cîştigătorul alegerilor din Ungaria şi Traian Băsescu ar putea fi fatală pentru UDMR.

Poate că declaraţia preşedintelui Traian Băsescu a fost speculată excesiv. Totuşi, preşedintele nu are obiceiul să facă declaraţii gratuite, în ciuda aparenţei de spontaneitate nesupravegheată.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Alexandra Sora