1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Pe cine mai apără America?

"Tînăra" Europă se simte scoasă de sub aripa protectoare a Americii, Al Qaida ia în vizor Germania, Afganistanul pune la grea încercare strategia occidentală, Iranul provoacă din nou comunitatea internaţională.

default

Symbolbild Presseschau Deutschland

Forţele politice de dreapta din estul şi centrul Europei şi-au justificat acordul faţă de staţionarea sistemului american antirachetă pe teritoriul ţărilor lor argumentînd că astfel este garantată o prezenţă militară americană care-i poate ţine pe ruşi la distanţă - scrie cotidianul ungar NEPSZABADSAG şi adaugă: noi ungurii putem f i bucuroşi că măcar acest proiect al fostei administraţii Bush ne-a ocolit. Dezamăgiţii din Europa şi America dau de înţeles acum Casei Albe că , după toate cele întîmpla te, entuziasmul „noii Europe” nu va mai fi pe măsura celui cu care fostele ţări comuniste s-au angajat în războiul din I rak şi apoi în cel din Afganistan. Ar rezulta de aici că doar misiunile militare ar putea stîrni entuziasme, nu însă şi cele vizînd obiectivele ec ologice , o mai justă reglementare a comerţului şi finanţelor sau ajutorul dat celor năpăstuiţi. Ceea ce ar fi o gravă eroare, conchide cotidianul ungar citat, amintind că Obama are datorii de îndeplinit şi în Europa.

Pînă acum, el ar fi dat dovadă de inteligenţă , de o bună cunoaştere a istoriei în relaţiile cu Rusia, a scrutat temerile Moscovei, problema Iranului, şi chiar angoasele Europei, punînd capăt disensiunilor create de Bush între fostele state comuniste şi restul Europei. A renunţat la scutul antirachetă din centrul continentului, pent ru a promova pacea în locul temerilor, rivalităţilor şi naţionalismelor – apreciază LA STAMPA prestaţiile lui Obama.

Ele ar fi spulberat însă încă un vis al Poloniei, acela de a întreţine relaţii privilegiate cu superputerea americană, scrie DIE RHEINPFALZ amintind că, spre deosebire de vest-europeni, majoritatea polonezilor l-au îndrăgit pe preşedintele Bush, dînd crezare măgulitoarelor sale complimente. Faptul că Bush nu i-a consultat pe germani asupra unei eventuale staţionări a elementelor scutului antirachetă pe teritoriul Republicii Federale a fost interp retat de polonezi ca semn al unei deosebite încrederi a Washingtonului în Varşovia, Polonia devenind astfel , împreună cu Marea Britanie, cel mai de nădejde partener al Americii în Europa.

Există însă speranţa ca eşecul planurilor sistemului antirachetă conceput de Bush, să aibă asupra Poloniei efectul unui duş rece şi să normalizeze relaţiile ei cu America notează GAZETA WYBORCZA. Cotidianul polonez adaugă: trebuie să fim conştienţi că rolul Poloniei de „cal troian” sau de „ măgar troian al Statelor Unite şi al Alianţei NATO ţine de domeniul trecutului.

Polonia trebuie să cultive prietenia cu Statele Unite, dar cea dintîi care îi garantează securitatea trebuie să rămînă Alianţa Nord-Atlantică. După semnare a acordului de la Lisabona acest rol poate fi asumat şi de Uniunea Europeană.

Teroriştii se află în mijlocul nostru. Atentatele de la Londra şi Madrid ca şi cele puse la cale, dar, din fericire, preîntîmpinate în Germania, dezvăluie adevărata amploare a pericolului , se poate deduce din lectura comentariului publicat în MAERKISCHE ODERZEITUNG.

Ce-i de făcut? Panica iresponsabilă şi promisiunile populiste de instituire a unei securităţi absolute nu sunt soluţiile ideale pentru a contracara pericolul. Privită la rece, situaţia ar fi următoarea: după angajamentul militarilor germani în Afganistan, Germania a intrat şi ea în vizorul teroriştilor islamişti.

Faptul că majoritatea germanilor se pronunţă pentru retragerea Bundeswehrului din Afganistan este instrumentalizat în plină campanie electorală de partidul stîngii iar liderii de la Berlin nu se prea ostenesc să le reamintească cetăţenilor că misiunea se desfăşoară sub mandatul ONU, că angajamentul militar NATO destinat să-i elibereze pe afgani de sub tirania Talibanilor, este susţinut şi de alte state pecum Noua Zeelandă, atrage atenţia FLENSBURGER BLATT.

În nici un caz nu trebuie să li se îngăduie teroriştilor să influenţeze politica germană – şi de aceea partidele sunt chemate să clarifice lucrurile, scrie DITHMARSCHER LANDESZEITUNG .

Într-o cu totul altă privinţă – în plină campanie electorală - măcar liberalii au clarificat cu cine vor să coalizeze şi cu cine nu, constată DIE PRESSE de la Viena.

Pentru EL PERIODICO, pare a fi clar şi cine va fi viitorul cancelar german devreme ce actuala dilemă este Merkel sau Merkel.

Poate şi din acest motiv, ştiind deja la ce să se aştepte, cotidianul francez LES ECHOS scrie: Să ne fie cu iertare, dar omenirea nu aşteaptă cu sufletul la gură rezultatul alegerilor. Principala întrebare este alta: ce fel de coaliţie va forja Angela Merkel după alegeri , va continua căsătoria forţată cu social democraţii lui Frank-Wa lter Steinmeier, care de altfel nu a funcţionat chiar atît de rău, sau se va decide pentru o alianţă matrimonială mai firească, dar mai nesigură, cu liberalii lui Guido Westerwelle?