1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Pe ce ton trebuie să vorbească Europa cu Rusia?

Occidentul consideră că modul în care Rusia a acţionat în Georgia este neadecvat. Constatarea nu reprezintă nimic nou. Europa trebuie să găsească însă o cale de a colabora cu Rusia pe viitor.

default

Conflictul din Georgia a înrăutăţit în mod evident relaţia ţărilor NATO cu Rusia. Un prim semn al escaladării neînţelegerilor îl reprezintă gestul statelor vestice de a suspenda Consiliul NATO-Rusia câtă vreme Moscova nu-şi retrage trupele aflate pe teritoriu georgian. În reacţie la decizia europenilor, Rusia şi-a rechemat ambasadorul la NATO, pe Dimitri Rogozin, şi a anulat toate manevrele militare comune cu Alianţa Nord-Atlantică stabilite pentru anul 2008.

Mai mult decât atât, situaţia pare a se fi inflamat suplimentar odată cu perfectarea acordului dintre Washington şi Varşovia, privitor la amplasarea scutului american anti-rachetă pe teritoriul Poloniei – lucru pe care Rusia îl percepe ca pe o ameninţare.

Înrăutăţirea relaţiilor dintre ţările occidentale şi Rusia trebuie însă privită şi din perspectivă comercială. În Polonia şi în multe ţări est-europene, Rusia este considerată o putere imperialistă agresivă, ca şi cum Kremlinul ar urma să reconstruiască fosta Uniune Sovietică.

Reacţii îndreptăţite

Este cât se poate de just că Rusia nu a procedat corect în Georgia. Marşul trupelor ruse şi atacurile aeriene care au vizat ţinte georgiene din afara Osetiei de Sud sunt de condamnat. Pe bună dreptate, Statele Unite şi Europa cer la unison guvernului rus să îşi tempereze acţiunile militare în Caucaz. În acelaşi timp însă, Occidentul trebuie să evite exagerările, răspunzând Rusiei în mod raţional.

Nu este o noutate faptul că Rusia este un partener dificil. Acest lucru era cunoscut încă înainte de izbucnirea conflictului caucazian. Tendinţele Rusiei de a se erija în forţa protectoare a Abhaziei şi a Osetiei de Sud există de ani de zile şi vor continua să dăinuie şi în viitor.

Nu este însă mai puţin adevărat că decizia lui Mihail Saakaşvili de a porni o ofensivă militară în Osetia de Sud a expus întreaga regiune unui pericol foarte mare. Încercările preşedintelui georgian de a supune renegata regiune Osetia de Sud au sfârşit printr-un dezastru politic şi umanitar.

Interesele Europei trebuie să primeze

Identificarea unei soluţii de rezolvare a crizei caucaziene devine aşadar un imperativ politic. Oricum ar arăta această soluţie, ea trebuie să garanteze din start integritatea teritorială a Georgiei, respectiv să ducă la retragerea trupelor ruse din această ţară. Indubitabil, acest deziderat joacă un rol primordial în garantarea păcii şi stabilităţii în Europa.

Pe de altă parte, demonizarea Rusiei şi aplicarea unei politici de conjunctură nu ajută nimănui. Este în interesul Europei să coopereze cu Rusia. Furnizarea de energie electrică, soluţionarea problemei nucleare cu Iranul, reconstrucţia Afganistanului şi găsirea de soluţii în Orientul Apropiat reprezintă câteva dovezi în acest sens. A ţine cont de interesele Rusiei în Caucaz nu înseamnă a fi de acord cu politica ruşilor, ci de a face politică în mod inteligent, urmărind interesele Europei.