1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

PDL şi efectul comisiei Macovei

Instituirea comisiei de integritate a părut să facă mai curând un deserviciu partidului, căci a declanşat o dezbatere despre derogări şi despre dubla măsură, care nu are loc cât îi priveşte pe adversari.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga

Preşedintele PDL, Vasile Blaga

Preşedintele PDL Vasile Blaga a anunţat că alianţa din care face parte va prezenta la proximele alegeri o listă înnoită în proporţie de aproape 3 pătrimi: ”Pot să vă să spun, a declarat el pentru Agrerpres, că 70-75% dintre cei care candidează sunt oameni noi, tineri, buni profesionişti în zona respectivă”. Criterul acesta al primenirii nu mai pare însă la fel de convingător ca acum 8 ani de zile. Dezamăgită de politică, societatea românească a susţinut adoptarea votului uninominal, dar astăzi nu mai este la fel de entuziastă. Votul uninominal a adus în parlament mulţi oameni noi, dar nu neapărat mai bine pregătiţi să participe competent la viaţa politică. Destui oameni avizaţi au susţinut în ultimul timp că, după adoptarea votului uninominal, nivelul vieţii parlamentare a scăzut considerabil. Dacă adăugăm creşterea exponenţială a traseismului după ultimele rânduri de alegeri, atunci înţelgem uşor că primenirea echipei nu mai este o recomandare în sine. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, vehiculează, aşadar, argumente inactuale sau care au valabilitate restrânsă. În cazul strict al fostului partid guvernamental, primenirea echipei ar părea o promisiune sugerată că partidul renunţă la cei vinovaţi de politicile nepopulare ale guvernului Boc, dar ar fi o sugestie neonestă.

În fine PDL a mizat, laolaltă cu înnoirea, pe efectul comisiei Macovei care ar fi fost de natură să ofere candidaţilor imaginea unor persoane impecabile. Planul nu a funcţionat însă pe măsura aşteptărilor. Comisia Macovei a făcut derogări care au atras atenţia şi, în plus, conducerea PDL a trecut la rândul ei peste unele decizii ale Comisiei. Candidaţii pentru diaspora de exemplu, Viorel Badea şi William Brânză, fuseseră respinşi în comisia de integritate, dar repuşi în drepturi de liderii partidului. Un alt exemplu ar fi un candidat de la Videle care a fost în trecut secretar UTC la organizaţia orăşenească şi care ar putea fi la rândul său repus în drepturile sale de candidat. După declaraţiile lui Vasile Blaga, sunt multe alte contestaţii care vor fi reanalizate, aşa încât activitatea comisiei de integritate a fost foarte mult relativizată.

În aceste împrejurări PDL nu mai poate transforma lansarea candidaturilor sale într-un adevărat eveniment. Am putea spune chiar că instituirea comisiei de integritate a făcut un mare deserviciu partidului, căci a declanşat o dezbatere despre derogări şi dubla măsură care nu are loc cât îi priveşte pe adversari. Efectul acesta negativ este mai grav decât pare deoarece integritatea candidaţilor ar fi reprezentat marele capital al unei alianţe care, în afara situării sale generale în familia dreptei europene, nu pare să aibă un proiect politic limpede formulat.

De fapt, eşecul era uşor de prevăzut, deoarece integritatea nu poate ţine loc de program politic. În plus, integritatea nu este dată o dată pentru totdeauna, fiind mai curând o formă de rezistenţă permanentă la tentaţiile vieţii politice, pline mereu de cele mai perverse capcane. Toţi politicienii corupţi au părut la un moment integri, iar în intimitatea fiinţei lor morale nu poate pătrunde, oricum, nicio comisie de integritate.

Poate nu e lipsit de relevanţă nici faptul că un partid care mizează pe integritatea membrilor săi mai mult decât pe ideile sale politice sau pe charisma liderilor, seamănă mai mult cu un corp de funcţionari publici decât cu o adunare politică reprezentativă. Pare ciudat, dar PDL dă impresia că a abandonat ambiţia de a juca un rol major în politica românească.