1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

PD şi creştin democraţia

Horaţiu Pepine27 noiembrie 2006

Partidul Democrat a anunţat că va lansa spre dezbatere publică o platformă politică populară de inspiraţie creştin-democrată. Anterior, PD propusese o rezolvare a diferendului dintre Biserica Ortodoxa şi cea greco-catolica printr-o lege specială.

https://p.dw.com/p/B2xa
Emil Boc în timpul unui discurs
Emil Boc în timpul unui discursImagine: DW

PD face eforturi de a se adapta Partidului Popular European şi grupului PPE-DE din Parlamentul de la Strasbourg căruia i se va alătura după 1 ianuarie 2007. Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni condus de creştin-democratul Hans-Gert Pötering, este cel mai mare grup din Parlamentul de la Strasbourg şi cuprinde partide creştin democrate, liberale în sens clasic si conservoatare, aşa cum este desigur Partidul Conservator din Marea Britanie. Democraţii din România îşi caută identitatea, dar nu îi este uşor întrucît a trecut prea puţină vreme de cînd a părăsit familia socialiştilor.

Potrivit agenţiei de presă Newsin, PD a elaborat o patforma politică de inspiraţie creştin-democrată şi pe care o va supune dezbaterii publice. La capătul acestui proces de consultări documentul va fi adoptat ca program al PD. În politică însă faptele cîntăresc mai greu decît vorbele şi în mod sigur la Strasbourg aşa numiţii creştin democraţi români vor fi evaluaţi după conduita lor politică. Un început care trebuie remarcat este acela care priveşte procesul descentralizării administraţiei.

Subsidiaritate - un termen evitat elegant

Tema a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu, dar PD a preluat-o şi caută să o aplice prin ministrul Vasiel Blaga. Totuşi descentralizarea românească se află într-o fază nelămurită conceptual şi cu totul neconcludentă. Pe de altă parte PD, pesemne ca să nu intimideze publicul nedeprins cu acest limbaj, nu a vorbit niciodată de “subsidiaritate”. Un motiv ar putea fi şi acela că acest concept este utilizat mai ales de UDMR ca argument pentru diferite forme şi grade de autonomie. PNŢCD de asemenea a vorbit mai mult de subsidiaritate, dar relaţia PD cu PNŢCD este încă cu totul neclară. PD nu are evident nici un apetit pentru o alianţă cu PNŢCD, dar nu este sigur că îşi permite să o ignore cu totul şi de aceea lasă lucrurile într-o stare nelămurită, preferînd să evite subiectul.

Relaţia cu bisericile creştine

O componentă importantă a programelor creştin-democrate este relaţia cu bisericile creştine şi cu comunităţile religioase oricare ar fi ele. (În grupul PPE-DE există şi musulmani). PD va avea aşdara sarcina dificilă de a dovedi că îi discriminează pe catolici în favoarea ortodocşilor şi ma ales că va da o rezolvare problemei proprietăţilor greco-catolicilor.

Un început a fost făcut, dar şi acesta este neconcludent. Deputatul PD Augustin Zegrean a propus o lege care ar tranşa o dată penru totdeauna problema diferendului dintre BOR şi Biserica Greco-Catolică. Noutatea este că statul şi-ar asuma rolul de rezolva litigiul, ceea ce pînă acum nu s-a petrecut, toatre guvernele lăsînd la latitudinea BOR să decidă dacă vrea sau nu să restituie ceva. Şi aşa cum ştim, cu puţine excepţii, ortodocşii nu s-au învoit să restituie nimic.

Compromisul greco-catolic

Proiectul acesta propune un compromis: catedralele greco-catolice să fie toate restituite, iar bisericile de ţară, cimitirele, casele parohiale să rămînă ortodocşilor care sînt majoritari. Chiar dacă o asemenea abordare ar putea fi considerată un progres faţă de situaţia de acum, greco-catolicii văd în ea un nou abuz. Odată cu integarea în UE ei vor avea oricum posibiliatea de a revendica în Justiţie toate lăcaşele care le-au aparţinut.

PD este însă între ciocan şi nicovală şi nu este deloc sigur că a reuşit să găsească o soluţie potrivită. Mai curînd va nemulţumi pe toată lumea. Drumul pînă la o deplină acreditare în rîndul creştin-democraţilor europeni nu este deloc uşor.