1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Patru zile de sfat pentru prelaţii catolici germani

Episcopii şi cardinalii catolici germani se reunesc la Trier să discute o agendă plină - de la demisia Papei până la pilula de-a doua zi.

Vestea că tocmai "nu mai suntem Papă" nu a fost complet digerată de societatea germană. Cu atât mai interesant de urmărit congresul episcopilor catolici germani, reuniţi, începând de luni, în fosta capitală a lui Constantin cel Mare, Trier.

Patru dintre cei 66 de înalţi prelaţi vor călători, în martie, la Roma, pentru a se aşeza printre membrii conclavului ce-l va alege pe viitorul papă. Între ei, arhiepiscopul şi mitropolitul de Köln Joachim Kardinal Meisner, cardinalul Karl Lehmann din Mainz (fost rector al conferinţei episcopilor), Reinhard Marx, arhiepiscopul de München şi Freising (funcţie pe care a deţinut-o, cândva, şi actualul Papă Benedict al XVI-lea) şi mai tânărul lor coleg Rainer Maria Woelki, arhiepiscopul Berlinului.

Mesajul transmis Vaticanului dinspre patria suveranului demisionar este tranşant şi foarte deschis: viitorul papă trebuie să fie semnificativ mai tânăr şi poate fi chiar şi din afara Europei. Pe de altă parte, cardinalii şi episcopii germani au o critică de adus sistemului italian al curiilor, cele care, după cum sugerează Karl Lehmann, l-ar fi privat pe Benedict al XVI-lea de un cerc de colaboratori eficienţi. Lehmann a vorbit, în acest context, despre "singurătatea şi deziluziile" suveranului demisionar.

În ce priveşte succesiunea la Sfântul Scaun, prelaţii reuniţi la Trier nu vor da celor patru trimişi pentru vot, la Vatican, mutarea în plic. Şi nici indirect nu vor sugera un anume candidat ca fiind preferat. Ritul alegerii papei interzice asemenea proceduri.

E drept că nu ar fi primele şi nici singurele interdicţii pe care unii dintre oamenii bisericii le-ar încălca. Agenda conclavului de la Trier este, până la urmă, un amestec de nesiguranţă şi rugăciune, condimentat cu o nouă rundă de căutare a diagnosticelor bisericii. Nu doar imaginea catolicismului se cere îndreptată ci şi metodologia pregătirii oamenilor cu har întru păstrarea enoriaşilor şi recuperarea celor rămaşi. Forurile diriguitoare ale bisericii au întrerupt, din păcate, colaborarea cu un apreciat criminolog care încercase un studiu al biografiilor tuturor celor ce au comis abuzuri în instituţiile de educaţie aparţinând bisericii romano-catolice, scopul fiind perfecţionarea educaţiei teologice şi a practicii preoţeşti. Dezbaterea s-a împotmolit în detalii de natură juridică, blocajul iritând opinia publică, politicienii, presa dar, mai ales, victimele. Cu atât mai mult se aşteaptă ca sfatul pe care îl ţin preoţii catolici la Trier să marcheze o schimbare de atitudine.

O altă lovitură de imagine ce se cere administrată eficient: pilula de a doua zi. Nu a trecut mult timp de când două spitale din Köln, administrate de biserica romano-catolică, au refuzat asistenţa medicală unei victime a unui abuz sexual; mai precis, medicii s-au temut ca pastila administrată să nu însemne, de fapt, o întrerupere de sarcină. După o rundă prelungită de consternare naţională,. cardinalul Meisner s-a lăsat consiliat de medici şi chiar a admis că aceştia l-au convins asupra utilităţii unui asemenea tratament în cazul femeilor violate. Politica bisericii în materie de avort rămâne, însă, neschimbată.

Surprinzătoare poate să pară, în schimb, ziua de studiu dedicată de prelaţi temei "Femeia în funcţii de conducere a Bisericii", aceasta atingând una dintre problemele interne foarte fierbinţi de la care, însă, prea puţină lume se aşteaptă la paşi semnificativi în viitorul apropiat. Alte reforme propuse spre discuţie sunt atitudinea faţă de persoanele divorţate care doresc să se recăsătorească sau deschiderea ecumenică.

De ani de zile, episcopii şi cardinalii catolici discută în dosul uşilor închise, departe de urechile presei. Aşa că, până la conferinţa de presă de joi, şansele unor veşti din sânul congresului sunt extrem de reduse.

În prezent, biserica romano-catolică germană are un număr de 24,5 milioane de enoriaşi, tendinţa fiind pe mai departe descrescătoare.