Patriotism de tip nou

Campionatului mondial de fotbal pare că a avut deja un efect miraculos asupra germanilor: Ei şi-au redescoperit, în sfârşit, spiritul naţional, şi-şi manifestă mândria patriotică cu ajutorul miilor de steguleţe tricolore afişate la geamuri şi pe maşini. Din cauza propagandei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial, arborarea steagului german devenise, timp de jumătate de secol, un gest proscris, suspect de a retrezi nostalgii expansioniste.

Schwarzwälder Bote din Oberndorf scrie pe marginea acestui subiect:„Câte dezbateri despre patriotism nu ne-au chinuit de-a lungul anilor...(...) Este oare posibil ca tocmai un campionat de fotbal să rezolve, zilele acestea, într-o manieră ludică, problema spiritului nostru naţional?(...) Spectacolul sportiv ne-a ilustrat, deodată, exemplar, în ce mod simpatic, destins, şi fără suspiciuni se poate manifesta patriotismul”.

Westdeutsche Zeitung din Düsseldorf evidenţiază, de asemenea, aportul nesperat al campionatului de fotbal adus ţării gazdă: „Încrederea în sine a germanilor se restabileşte zilele acestea după ani de depresie. Acest aspect valorează mai mult decât toate avantajele economice pe care campionatul de fotbal le aduce momentan Germaniei”.

Voci mai reţinute se fac auzite în Nürnberger Nachrichten: „Campionatul de fotbal neutralizează diferenţele şi dă naştere unui sentiment de solidaritate care trebuie atribuit însă mai degrabă atmosferei de sărbătoare decât reînvierii sentimentului naţional. Sărbătorile pot resuscita atmosfera colectivă devenită tot mai rară în lumea noastră tot mai complexă şi mai egoistă”.

Neue Westfälische Zeitung din Bielefeld avertizează chiar asupra unei posibile abuzări de sentimentul naţional: „Să ne ferim de politicienii care se folosesc de atmosfera de sărbătoare, care a cuprins ţara, pentru a ţine prelegeri despre patriotism. Ei nu trebuie lăsaţi nici să ne strice cheful, şi nici să ne manipuleze în scopurile lor.”

Solidaritatea sportivă pare să dispară însă de îndată ce vine vorba de bani. Social-democraţii din Renania-de-Nord-Westfalia au declanşat aprigi controverse prin solicitarea lor fermă, ca sumele din fondul de solidaritate, deturnate de către noile landuri federale din Est, să fie returnate pentru ajutorarea unor regiuni defavorizate din vestul Germaniei. Cotidianul regional din Köln, Kölner Express, devine purtătorul de cuvânt al grupului social-democrat, întrebându-se:

„De ce oraşe ca Duisburg trebuie să se îndatoreze cu credite în valoare de milioane de Euro, ca să-şi poată transfera cotizaţia de solidaritate în estul Germaniei, pentru ca noile landuri federale să aibă cu ce-şi plăti personalul excedentar”?

Ostsee-Zeitung din Rostock replică pe dată: „Oraşele vest-germane îndatorate, precum Duisburg sau Gelsenkirchen, nu au ajuns falimentare din cauza contribuţiei de solidaritate transferată noilor landuri din Est, ci din cauza unei proaste autogospodăriri. Ideea de a cere banii investiţi în Est în mod inadecvat, înapoi, dovedeşte însă, odată în plus, ignoranţa guvernanţilor în plan economic”.

Iar în plan extern, cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung apreciază rezultatele alegerilor parlamentare din Slovacia după cum urmează: „Rezultatele scrutinului din Slovacia indică în ce măsură ţara este scindată. Reformele radicale în domeniul impozitării, sănătăţii, pensiilor şi pe piaţa muncii au supus populaţia unor eforturi financiare imense. Diferenţele sociale dintre vestul bine dezvoltat din punct devedere economic şi estul mai sărac al ţării, devin tot mai mari. (...) Indiferent în ce formulă va fi alcătuit noul guvern, reformele au prins deja suficient de mult încât să fi devenit ireversibile; adversarii reformei nu vor putea da timpul înapoi”.

Despre referendumul din Catalonia, cotidianul austriac Salzburger Nachrichten scrie, în încheierea revistei presei de astăzi: „Nu e uşor să renunţi la putere. (...) Dar administraţia autonomă catalană este un pas important pe calea Europei a mult invocatei democraţii civice”.