1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Patriarhul Rusiei, Alexei al II-lea, lasă în urmă o Biserică renăscută

La Moscova are loc astăzi ceremonia de înmormântare a Patriarhului Alexei al II-lea “al tuturor Rusiilor”, după cum se intitulează Întâi Stătătorii celei mai puternice, sub aspect numeric, Biserici Ortodoxe din lume.

default

Patriarhul Alexei al doilea

Înaltul ierarh, întronizat în 1990, şi mutat la cele veşnice vinerea trecută, a vegheat la întărirea credinţei şi spiritualităţii strămoşeşti, după 70 de ani de prigoană comunistă. La ceremonie va participa şi Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu I, cea mai înaltă autoritate spirituală a lumii ortodoxe.

De la prăbuşirea comunismului, Biserica Ortodoxă cunoaşte în Rusia o renaştere de-a dreptul uluitoare, redevenind liantul identităţii naţionale. Ca o dovadă a acestei evoluţii, peste 50.000 de credincioşi au stat la o coadă de câţiva kilometri în zilele şi nopţile din urmă pentru a-i aduce un ultim omagiu Patriarhului Alexei al II-lea, depus pe catafalc în Catedrala Hristos Mântuitorul din centrul Moscovei. Chiar şi acest lăcaş de cult, demolat de comunişti şi reînălţat în anul 2000, este un simbol al credinţei renăscute în Rusia.

"Vreme de 70 de ani, ideologia sovietică a luat locul religiei", explică misionarul ortodox Andrei Kuraev, citat de AFP. "Sloganul "Lenin a trăit, Lenin trăieşte şi va trăi mereu", omniprezent în URSS, certifica un entuziasm de dimensiuni religioase", a adăugat el.

Ortodoxia şi-a reluat locul în societatea rusă la începutul anilor 90 ai secolului trecut, o dată cu perestroika şi dezgheţul politic care i-a urmat. De la dispariţia Uniunii Sovietice, numărul mânăstirilor a crescut de la 19 în 1990 la 716 în 2008, numărul bisericilor s-a înmulţit cu patru iar numărul credincioşilor cu trei. Numai în Moscova există astăzi 725 de lăcaşuri ortodoxe de cult, faţă de 40 în epoca sovietică. Mai bine de trei ruşi din patru se declară astăzi ortodocşi, faţă de numai 25 % în 1990.

Pentru politicieni a devenit aproape o obligaţie de serviciu să se ducă la biserică. Şi personalităţile din lumea artistică se arată des în preajma altarelor. Popularul actor Vladimir Ilin, de pildă, a afirmat că cere sfatul duhovnicului înainte de accepta un rol. De asemenea, staruri ale muzicii rock, între care Iuri Şevciuc şi Konstanti Kincev, s-au declarat mai întâi credincioşi şi abia apoi muzicieni. În marile oraşe, intelectualii - care sunt avangarda acestei renaşteri a Ortodoxiei pe tărâm rusesc - constituie al doilea grup de credincioşi, ca mărime, după pensionari.

La Moscova, un preot din zece este absolvent al prestigioasei universităţi Lomonosov, fiind licenţiat şi în informatică, biologie, medicină, psihologie sau istorie.

Creştinii de dată recentă, neofiţii, între care mulţi oameni de afaceri, s-au deprins să se închine, să participe câte o noapte întreagă la slujba de Paşti sau de Crăciun după ce au ţinut un post îndelungat. Înaintea Paştilor, a vopsi ouăle şi a prepara colacii şi pasca este astăzi un bun comun în Rusia, nota ieri cotidianul moscovit Vedomosti.

Totuşi, o persoană din cinci se apropie de Biserica Ortodoxă pentru a sta în preajma tradiţiei naţionale, dezvăluia un sondaj al institutului VTSION în vara anului trecut. "Pentru mulţi ruşi, Ortodoxia face parte din identitatea lor etnică şi culturală şi are puţin de a face cu religia", consideră expertul Alexandr Verhovski, membru al Organizaţiei pentru drepturile omului Sova, citat de AFP. "Kremlinul foloseşte Biserica pe post de resursă simbolică dar nu vrea să-i aloce o mai mare pondere pentru a nu se trezi cu un concurent la vârful puterii", a mai adăugat el.

Cât priveşte succesorul Patriarhului Alexei al II-lea, acesta va fi ales de Sfântul Sinod de la Moscova în termen de maximum şase luni. Până atunci, locţiitor de Patriarh a fost desemnat să fie Mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kalinigrad, care a condus în anii din urmă Oficiul pentru Relaţii Externe al Patriarhiei moscovite.