1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Patria ubi bene est

Rodica Binder31 ianuarie 2008

Dacă România suferă de pe urma exodului de creiere şi de braţe de muncă, Germania începe şi ea să se confrunte cu un fenomen asemănător.

https://p.dw.com/p/D0Tl
Silke Gawenda, studentă din noile landuri federale, una din multele femei est-germane pornite spre vest.Imagine: AP

Deşi deocamdată discret, exodul nu este lipsit de efecte deja vizibile şi de perspective alarmante.

Pragmaticul dicton latin „Patria ubi bene est” se bucură de o inalterabilă actualitate, chiar dacă în timp, motivele şi formele migraţiei au fost şi rămîn profund individualizate. În spatele statisticilor se ascund destine, speranţe şi dezamăgiri, succese şi eşecuri, regrete şi revelaţii, temeri şi nostalgii.

În istoria germană emigraţia unor grupuri masive de populaţie au avut un caracter aparent repetitiv deşi motivele plecării spre alte ţinuturi au fost cît se poate de diferite.

Saşii transilvăneni, şvabii bănăţeni, germanii de pe Volga, au trăit în comunităţi relativ închise mai multe sute de ani în patriile lor de adopţie. Vicisitudinile celui de-al doilea război mondial, comunismul abătut peste ţinuturile estice ale Europei, i-a readus pe mulţi dintre urmaşii coloniştilor de altă dată în ţinuturile de baştină ale strămoşilor lor.

Un exod discret

Acum însă se petrece un fenomen mai puţin obişnuit: în plină libertate, democraţie şi bunăstare, la fiecare 4 minute un german întoarce ţării sale spatele. Media de vîrstă este de 32 de ani şi, potrivit unui studiu OECD, nici o altă ţară occidentală nu pierde anual un număr atît de mare de absolvenţi de facultate ca Germania. Lor li se alătură şi liber-profesionişti, muncitori specializaţi, tehnicieni şi furnizori ambiţioşi de servicii.

Deşi în paginile presei se vorbeşte prea puţin despre acest exod discret, televiziunea l-a tematizat deja în cele mai diverse registre. Pe lîngă talk-showuri sunt difuzate atît pe canalele publice cît şi pe posturile particulare seriale purtînd titluri ca:”Germania adio”, Goodbye Deutschland” , „Emigranţii”… Doar în anul 2006 peste 150 000 de germani şi-au părăsit ţara- de 50 ori mai mulţi decît în urmă cu doar 15 ani. Migraţia riscă să devină suicidară cred specialiştii. Fiindcă locul specialiştilor, al inginerilor, medicilor, tehnicienilor, muncitorilor calificaţi este luat de imigranţi necalificaţi originari din regiunile periferice ale Europei, din Africa sau Asia.

Cei care vin în Germania ca şi cei care o părăsesc pleacă cu convingerea că le va merge mai bine în noua lor patrie decît acasă, că se vor putea realiza, că vor fi mai liberi, mai puţin supuşi reglementărilor de tot felul, imperativelor birocratice şi poverilor fiscale,că vor afla un stil de viaţă pe măsura aspiraţiilor, posibilităţilor şi temperamentului lor.

O revelaţie amară

Or, pentru Germania, care a fost pînă nu demult o campioană a bunăstării, revelaţia este şocantă deşi tot mai mulţi locuitori ai republicii federale îşi dau seama că ţara în care trăiesc le oferă tot mai puţine posibilităţi crede editorialistul revistei lunare de cultură politică „Cicero”.

În vreme ce zgomotoasele dispute politice şi publice gravitează fie în jurul salariilor managerilor, a salariului legal minim, a asistenţei familiale ori a integrării ( nereuşite cel mai adesea) a străinilor, clasa de mijloc a Germaniei, garantul stabilităţii şi nu în cele din urmă al democraţiei , se subţiază văzînd cu ochii.

O cifră dă din nou măsura acestui proces deocamdată ireversibil: 16.000 de medici au părăsit deja ţara, stabilindu-se în Norvegia, Marea Britanie, Statele Unite, Australia,Canada…

Alţii, nu doar medicii, sunt pe cale să o facă. Şi nu emigrează numai specialişti ci şi firme. Nokia este cel mai flagrant şi recent exemplu, dar înainte de Nokia, AEG, Volkswagen, Siemens, şi-au mutat întregi centre de producţie unde mîna de lucru este mai ieftină. BMW este pe cale să procedeze întocmai, vizînd Statele Unite.

Întreprinzătorii mici şi mijlocii care revin în Germania nemulţumiţi de slabele prestaţii calitative ale muncitorilor de aiurea, sunt prea puţini la număr în comparaţie cu cei care pleacă şi care, dacă se vor întoarce, nu vor mai afla mîna de lucru super-calificată de altă dată.

Cum se împacă acest exod cu declaraţiile oficiale care nu întrevăd motive de îngrijorare în modul discret, tăcut al clasei de mijloc de a-şi căuta norocul sub un alt cer, este o chestiune ce nu mai are de-a face cu statisticile economice ci cu un anumit simţ al realităţii pe care o parte a clasei politice pare a-l fi pierdut…