1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Partidele Politice şi Religia

În România, partidele politice sunt paralizate atunci când vine vorba de interferenţa bisericii în spaţiul public.. Nimeni nu îşi asumă sarcină laicizării societăţii când încrederea populaţiei în biserică depăşeşte 80%.

default

Un studiu al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale cu privire la calitatea educaţiei din învăţământul preuniversitar realizat în decembrie 2007, relevă că 64% din profesorii din liceu spun că religia ocupă un rol important în viaţa lor. 32% dintre profesori spun că ar fi mai bine ca autorităţile religioase să avizeze legi care privesc familia. Cât priveşte elevii, 47% dintre ei afirmă că religia este foarte importantă pentru viaţa lor în timp ce 19% îşi declară credinţa în valorile religioase. Un şi mai mare procent se înregistrează în rândul populaţia rurale. În schimb, numărul persoanelor liber-cugetătoare este de 0,001% adică de numai 30 000 de români.

Atunci devine clar de ce nici o organizaţie politice nu încercă laicizarea societăţii româneşti. Acest compromis a devenit şi mai clar în 2006, când s-a votat legea cultelor la Camera Deputaţilor şi când s-a înregistrat o majoritate absolută (legea a trecut cu un singur vot împotrivă şi o abţinere) deşi anumite articole din lege erau neconstituţionale.

De exemplu, în România constituie infracţiune şi se pedepseşte orice formă, mijloc, act sau acţiune de defăimare şi ofensă publica adusa simbolurilor religioase.

Ar putea fi pedepsite, dacă legea se va aplica în mod strict, publicarea Versetelor Satanice de Salman Rushdie sau piesa de teatru „Evangeliştii” de Alina Mugiu. A fost interzisă deja apariţia în ziarele româneşti a caricaturilor daneze cu profetul Mahomed, apărute acum doi ani în Danemarca şi republicate în nu mai puţin de 15 ziare daneze la data de 13 februarie, a.c. În România, dacă se respectă identitatea religioasă a cultelor, nu la fel se întâmplă şi cu libertatea de conştiinţă a persoanelor.

Cristian Pîrvulescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA şi preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia:

„În România, libera cugetare este la nivelul opiniei publice considerată o formă de trădare a conştiinţei şi identităţii naţionale. De altfel, din manualele de religie din clasa I-a sau a II-a se poate desprinde foarte clar viziunea bisericii ortodoxe foarte critică la adresa celorlalte confesiuni, în special la adresa cultelor protestante şi neo-protestante pentru că acestea sunt privite ca intrând în contradicţie cu o aşa presupusă natură specifică ortodoxului român. Trebuie să realizăm că totuşi o astfel de viziune filozofică trimite destul de mult spre legionarismul interbelic.”