1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Partidele dezbat legea electorală în şoaptă

Există un paradox al vieţii democratice: cu cât se discută un subiect mai mult la televiziune cu atât este el mai puţin dezbătut în forurile decizionale reale şi viceversa.

default

Nimeni nu vorbeşte despre legea electorală. Marţi s-a întrunit pentru prima dată comisia special instituită la Camera Deputaţilor, dar niciunul dintre cei implicaţi nu a comentat punctele de vedere care vor fi discutate. Un zvon firav a venit doar din partea preşedintelui PSD Victor Ponta care a amintit în treacăt că USL a înaintat de mai multă vreme un proiect de lege electorală ”potrivit căruia alegerile trebuie să se desfăşoare într-un singur tur”, dar este încă destul de vag şi lasă multe posibilităţi deschise.

O prezentare foarte sumară a făcut şi preşedinta grupului de lucru Sulfina Barbu care a dat de înţeles că sunt două variante posibile de lucru: fie se modifică într-un fel sau altul legea actuală, fie se adoptă o lege nouă. Deputata PDL a evocat şi posibilitatea modificării pragului electoral, ceea ce sugerează încotro se îndreaptă preferinţele democrat-liberalilor.

De ce nu discută public partidele despre legea electorală? Pentru simplu fapt că de data aceasta ele sunt interesate să ajungă repede la un acord larg, dacă nu la un consens. Ele nu discută la televiziune acest subiect tocmai pentru că sunt cu adevărat interesate să-l dezbată în Parlament. E un paradox al vieţii democratice: cu cât se discută mai mult la televiziune cu atât mai puţin se dezbate în forurile decizionale reale.

Aceasta este şi explicaţia faptului că opinia publică nu pare prea mult interesată de legea electorală. Dacă subiectul nu e dramatizat şi pus în scenă, el nu pare să aibă o importanţă majoră.

Dar discreţia în care puterea şi opoziţia se pregătesc pentru prima dată după multă vreme să lucreze serios împreună are şi alte cauze. În primul rând democrat-liberalii au motive să nu se bage de seamă că au abandonat ideile legate de majoritarism sau de aşa numitul vot ”uninominal pur”. Există desigur printre democrat-liberali şi oameni care spun lucrurile verde în faţă, ca deputatul de Buzău Cezar Preda, dar în rest partidul merge în vârful picioarelor şi vorbeşte în şoaptă. Cezar Preda a propus pur şi simplu întoarcerea la votul pe liste, argumentând că votul în circumscripţii uninominale nu face decât să promoveze lichele cu bani. Ar fi trebui să i se ceară să dea exemple şi să ofere o statistică a eşecurilor, dar probabil că acest lucru nu se va întâmpla.  Fapt e că votul în circumscripţii uninominale a promovat oameni mai îndrăzneţi, care stau mai bine pe picioarele lor şi care s-au distins într-un sens sau în altul, în bine sau în rău, situaţia este ambiguă. A avut de pierdut cu siguranţă omogenitatea care rezulta din liste şi disciplina de grup.

Ceea ce nu a spus Cezar Preda este că votul uninominal a permis cea mai masivă migraţie din istoria parlamentarismului românesc şi apariţia UNPR, care a îngăduit PDL şi preşedintelui Băsescu să rămână la putere. Cu grupuri PSD şi PNL alese pe liste şi în perspectiva unor alegeri viitoare după acelaşi sistem, migraţia ar fi fost împosibilă la această scară. Deputatul de Buzău are dreptate într-o singură privinţă: votul în circumscripţii uninominale a pus în evidenţă în primul rând efectele sale negative, dar pentru ca valoarea lui democratică să se manifeste ar fi nevoie de mai multe alegeri succesive.

E adevărat de asemenea că preşedintele Traian Băsescu încercase să dramatizeze subiectul, declanşând un referendum pe tema sistemului de vot, dar el însuşi a evitat să pună în lumină anumite aspecte. El nu a vorbit niciodată despre opoziţia dintre sistemul majoritar şi cel proporţional, vorbind exclusiv despre votul uninominal (în două tururi de scrutin) prin opoziţie cu cel pe liste. Vocabularul folosit a fost el însuşi de natură să ascundă adevăratele scopuri ale reformei. Dacă ar fi vorbit despre majoritarism în primul rând, discuţia risca să ia o altă turnură.

În sfârşit, tocmai pentru că partidele doresc de această dată să obţină un consens nu au niciun interes să polarizeze din nou societatea pe teme cum ar fi votul majoritar sau proporţional sau situaţia electorală a maghiarilor. Subiectul legii electorale este însă la fel de important cum sunt bacalaureatul sau examenul de admitere la facultate şi am văzut de altfel că regulile electorale pot determina o transformare radicală a vieţii politice.