Partidele şi serviciile de informaţii

Legile siguranţei naţionale nu au intrat în dezbaterea Guvernului din cauză că nu s-a realizat încă un acord asupra aspectelor aflate în dispută. Din punct de vedere tehnic, ministerele nu şi-au formulat observaţiile, dar e vorba de fapt de disputa de fond dintre PNL şi Preşedintele Traian Băsescu.

Purtătorul de cuvînt al guvernului, Oana Marinescu a explicat recent că premierul a cerut miniştrilor ca propunerile lor cu privire la legile siguranţei naţionale "să acorde prioritate drepturilor şi libertăţilor individuale". Aceasta formulare ascunde de fapt întreaga dispută.

Liberalii contestaseră legile siguranţei naţionale în versiunea lor elaborată de ofiţeri din spionaj şi contrapsionaj, (în cadrul unei comisii coordonate de Claudiu Săftoiu, consilier al Preşedintelui) argumetînd că ele suferă de o perspectivă “securistică” şi că ar încălca drepturile individuale prin sporirea atribuţiilor agenţilor secreţi. Ca urmare liberalii au păstrat din cele 5 proiecte doar 4, pe care le-au amendat serios, rescriind totodată în întregul ei legea privind cadrul general al securităţii de stat.

Pe scurt, Preşedintele Train Băsescu şi-a asumat nişte proiecte de lege care au ca scop să fac din serviciile secrete instrumente puternice ale statului şi care acordă agenţilor secreţi prerogative destul de largi. Potrivit acestui model serviciile secrete vor fi conduse centralizat şi, indirect, coordonate de Preşedinte.

În replică liberalii l-au acuzat pe Traian Băsescu că are ambiţii totalitare şi au imaginat o nouă schemă de organizare care atribuie cele mai mari puteri primului ministru. Liberalii au avut însă o mare grijă să incorporeze fie şi declarativ sugestiile venite din partea mişcărilor civice, mai ales acelea menite, aşa zicînd, să scoată “colţii” serviciilor secret. Proiectele PNL merge însă atît de departe încît îi dezarmează complet pe agenţii secreţi transformîndu-i în simpli turişti.

În ciuda unei înfierbîntate retorici pe tema liberatăţilor individuale, miza partidelor este controlul acestor servicii. Liberalii cel puţin fiind convinşi în sinea lor că dacă vor pierde controlul asupra acestor instituţii, vor pierde şi lupta politică. În ciuda tuturor declaraţiilor de faţadă, în România, politicienii cred fără să beneficieze de informaţii secrete nu au viitor politic.

De aceea dupa ultimul gest al Preşedintelui de desemna un politician din opoziţie la conducerea SRI, liberalii par cu totul descumpăniţi.