1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Parteneriatul transatlantic - o isterie germană?

Cu toate că Republica Federală profită de pe urma globalizării, acordul comercial transatlantic (TTIP) se confruntă cu critici serioase din partea germanilor.

Chiar dacă nu se poate spune că negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, TTIP, au eşuat, bilanţul provizoriu al vicecancelarului Sigmar Gabriel, totodată şi ministru al Economiei, în urma celor zece runde de discuţii sună sec: "Practic, negocierile stagnează."

În opinia vicecancelarului german, motivul stagnării ar fi "interesele economice înveterate" ale ambelor părţi. "Europa este reticentă faţă de deschiderea pieţelor agrare, iar SUA nu vor să liberalizeze piaţa serviciilor publice", a declarat Sigmar Gabriel la Berlin.

Franţa nu acceptă un "acord dezechilibrat"

Negocierile transatlantice nu rezolvă nici pe departe obiectivele stringente pentru adversarii globalizării: conformitatea normelor de protecţie a consumatorului, a mediului şi a standardelor sociale. Vicecancelarul Sigmar Gabriel nu crede că alegerile din SUA, programate în noiembrie 2016, vor da un impuls discuţiior pe marginea TTIP. De curând, cancelara Angela Merkel lansa propunerea ca până la finele acestui an să fie negociate bazele acordului.

Secretarul de stat pentru Comerţ Exterior al Franţei, Matthias Fekl, le reproşează SUA un oarecare aer de superioritate în negocieri. Conform politicianului francez, negocierile ar fi "dezechilibrate în condiţiile în care SUA îi îndeamnă pe europeni la anumite concesii fără a le oferi nimic în schimb".

Sigmar Gabriel Wirtschaft Energie Auftakt Verhandlung TTIP Freihandelsabkommen USA EU

Ministrul federal al Economiei, Sigmar Gabriel, negocieri TTIP

Ca exemple Fekl oferă disponibilitatea Comisiei de la Bruxelles, în numele Uniunii Europene, de a deschide piaţa serviciilor pentru americani. În plus, UE le-a oferit SUA eliminarea tuturor barierelor vamale.

Americanii n-au lansat nicio ofertă generoasă aşa încât secretarul de stat pentru Comerţ Exterior al Franţei nu exclude posibilitatea stopării negocierilor. "Parisul nu va sprijini în niciun caz un acord dezechilibrat."

Cine stablieşte standardele, domină piaţa

În prezent se discută cui îi va folosi parteneriatul transatlantic. Cu rezultate diferite. În timp ce susţinătorii proiectului jonglează cu cifre fictive pe marginea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în cazul încheierii acordului, adversarii acestuia vorbesc despre o viitoare încălcare flagrantă a standardelor ecologice şi sociale.

Pascal Lamy, comisarul european pentru Comerţ şi director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afirmă că negocierile acordului transatlantic n-ar trebui încadrate greşit. Principalul obiectiv al parteneriatului nu mai este eliminarea taxelor vamale ci alinierea standardelor de producţie, a normelor şi a certificărilor.

Fostul politician conservator Friedrich Merz consideră că normele privind producerea unei prize, a unei componente pentru aparatură electrocasnică sunt mai importante decât o "chestiune eminamente politică": "Cei care astăzi stabilesc standardele, mâine vor domina piaţa." Merz nu crede că alinierea standardelor ar aduce prejudicii sistemelor de protecţie socială şi a mediului. "S-ar putea chiar să constatăm o strânsă concurenţă în asigurarea nivelului de protecţie adevcat", argumentează el.

TTIP Protest Augsburg

Proteste la Augsburg

Curtea de contencios comercial

Deosebit de controversată în dezbaterea TTIP este introducerea unor instanţe particulare pentru soluţionarea litigiilor între investitorii străini şi guverne. Vice-cancelarul Sigmar Gabriel şi politicianul francez, Matthias Fekl, au sugerat la începutul acestui an înfiinţarea unei Curţi destinate exclusiv acestui gen de litigii.

La ultimele negocieri cu SUA, Comisia de la Bruxelles a susţinut propunerea, în mare măsură ca poziţie a întregii comunităţi europene.Curtea s-ar deosebi de tribunalele particulare prin asigurarea transparenţei reglementărilor.

"Nu putem accepta posibilitatea concernelor de a reclama şi ataca statul la nişte tribunale particulare atunci când deciziile legitime democratice nu sunt pe placul lor", declară Matthias Fekl. În acest punct Franţa şi Germania sunt în deplin acord. Ministrul federal al Economiei, Gabriel, susţine că nu va exista niciun acord care să includă şi curţi de arbitraj particulare.