Parteneriatul estic al UE dă prime roade

Astăzi, Consiliul Europei dezbate posibilitatea ridicării acestei sancţiuni. Dar, cum văd politicienii de la Minsk reapropierea de Europa?

Belarus este singura ţară europeană care nu este reprezentată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Atât guvernul de la Minsk cât şi opoziţia salută apropierea de Bruxelles.

Controversate sunt numai împrejurările în care se petrece această apropiere. Olga Abramova, fostă deputată în Adunarea Populară de la Minsk a explicat: " Acesta este un nou pas pe drumul legalizării statutului Republicii Belarus la nivel european. Aceasta pare astăzi avantajos, comod şi practicabil".

Părţi ale opoziţiei de la Minsk nu sunt însă de acord cu modul în care se petrece această legalizare. Anatoli Lebedko, membru al Partidului Civic Unit declară:

"Totul se petrece în mare grabă, poziţia noastră proprie nu este clară şi de aceea mulţi oameni nu înţeleg ce se întâmplă. De ce ieri încă Lukaşenco era privit ca ultimul dictator din Europa şi astăzi asistăm la Minsk la o adevărată invazie europeană, şi toţi vor să-i intre preşedintelui în graţii?"

Lebedko se teme că această schimbare subminează autoritatea instituţiilor europene.

Politologul Vladimir Mazkevici contrazice aceste temeri. El afirmă că tocmai programul de parteneriat cu răsăritul al UE a adus la Minsk în prim-plan standardele occidentale.

"Câtă vreme Belarus stă în izolare, nu este posibilă nici apropierea de standardele europene", spune el. "Belarus trebuie să se integreze în structurile europene, mai întâi în Consiliul Europei. Reprezentanţii Belarus vor fi cuprinşi în procesele ce se desfăşoară la nivel european; ei vor înţelege mai bine modul de funcţionare al Consiliului Europei şi, cine ştie, poate vor putea provoca modificări şi în propria ţară."

Uniunii Europene i-a trebuit un deceniu pentru a considera că sancţiunile şi izolarea politică a Republicii Belarus sunt contraproductive.

"Prezenta deschidere este benefică dar roadele ei se vor vedea numai pe termen lung", apreciază Arkadi Mosches, membru al Institutului finlandez pentru Relaţii Internaţionale. Potrivit lui, "politica UE nu urmăreşte rezultate concrete pe termen scurt. Este vorba de progrese în timp. Sunt sigur însă că dacă nu se va petrece ceva neprevăzut, cum ar fi instaurarea unei dictaturi absolute, tendinţa actuală de deschidere şi cooperare pragmatică va continua", a adăugat el.

Autor: Alexandr Warkentin / Ioachim Alexandru
Redactor: Petre Iancu