1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Parteneriatul Estic – între pragmatism și scepticism

Lansat în 2008, Parteneriatul Estic urma să fie cel mai ambițios proiect al UE, care avea drept scop consolidarea securității și stabilității spațiului est-european, dar și a relațiilor cu fostele republici sovietice.

Deoarece Rusia a perceput inițiativa drept o agresiune, proiectul a devenit din ce în ce mai dificil de realizat. Măcinate de instabilitate politică și economică, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus au acceptat propunerea Uniunii Europene de a da start unei noi colaborări în cadrul Parteneriatului Estic.

Moscova, însă, a perceput planul de extindere al UE drept o amenințare deschisă, deoarece pierdea de sub influența sa fostele republici sovietice. De aceea, orice inițiativă de apropiere a acestora de UE a fost dur taxată. Care este situația acestor țări și care este viitorul Parteneriatului Estic? Deutsche Welle a discutat pe acest subiect cu mai mulți experți din țările menţionate, care s-au întâlnit în aceste zile la Chișinău în cadrul Eastern Partnership Think Tank Forum 2017.

Ucraina plătește cu război

Una din cele mai pedepsite țări pentru aspirațiile sale europene este Ucraina. În contextul unor conflicte interne politice, ucrainenii au ieșit pe Maidan, încercând să întoarcă cursul spre integrarea europeană. Aceasta a dus la schimbarea puterii în stat, dar și la anexarea Crimeei și izbucnirea unui conflict sângeros în estul Ucrainei, care continuă și astăzi. Cu toate acestea, Kievul a reușit să semneze Acordul de Asociere cu UE și să obțină regimul liberalizat de vize pentru cetățenii săi.

Oleksandr Sushko

Oleksandr Sushko

Oleksandr Sushko, cercetător la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică de la Kiev, consideră că situația din Ucraina s-a schimbat, iar cercurile politice trebuie să se gândească cum să miște țara înainte, prin implementarea unor reforme substanțiale.

„Când vorbim despre situația din Ucraina, oamenii menționează foarte des voința politică a liderilor. Noi avem o elită politică, care, pe de o parte, vrea să schimbe ceva, iar pe de alta, are obiceiuri vechi de comportament și nu poate aduce acele schimbări de care este nevoie. Vorbind despre perspective europene, putem spune că sunt mult mai clare. Am semnat un Acord de Asociere cu UE, dar va lua mult timp Guvernului pentru a-l implementa. Şi mai mult timp va fi nevoie pentru ca oamenii să simtă cu adevărat beneficiile acestuia. Teoretic, societatea ucraineană se gândește la perspectiva europeană, iar mai mult de jumătate din ucraineni doresc integrarea în UE. Sigur că e greu să promiți oamenilor că poate în 10 ani se va întâmpla ceva. De aceea, eu nu pot spune că în câțiva ani numărul euroscepticilor în țară nu va crește. Luând în considerație că avem război cu Rusia, este sigur că nu mai există o cale de întoarcere spre Moscova, iar pe de altă parte, UE ar trebui să aibă o viziune mai clară asupra viitorului”, a declarat pentru DW analistul.

Republica Moldova, poveste de succes eșuată

Primul pas și cel mai îndrăzneț făcut de UE în cadrul Parteneriatului Estic a fost cel pentru Republica Moldova, care urma să fie povestea de succes a proiectului. Astfel, Chișinăul a beneficiat de Acordul de Asociere, precum și de cel de liber schimb, a fost prima țară căreia i s-a acordat regimul liberalizat de vize și care a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea UE. Totuși, povestea de succes s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Astfel, datorită faptului că politicienii de atunci s-au folosit de ideea integrării europene, s-a produs o scădere dramatică a încrederii populații în îndeplinirea acestui obiectiv.

Andrei Popov

Andrei Popov

„Noi trebuie să înțelegem că integrarea europeană nu se face prin declarații și demonstrații de loialitate şi nici prin numărul și mărimea drapelelor europene. Fără a numi explicit integrarea europeană, poţi să faci din țara ta un stat european, prin asimilarea valorilor europene, transpunerea lor în viață, atât la nivelul instituțiilor, care trebuie să funcționeze independent, în interesul cetățenilor şi să nu fie subordonate intereselor de grup.

Deci, noi trebuie să nu mai vorbim atât despre Europa, ci să ne mișcăm real, la nivelul transformărilor. Oamenii văd că cei care vorbesc despre UE nu se comportă nici pe departe în spirit european și sfidează recomandările europene. În asemenea situații există posibilitatea discreditării europene. Deci, nu doar propaganda rusă a dus la scăderea dramatică a numărul susținătorilor ideii europene, nu doar decalajul între speranțele din 2009 și realitățile din 2017 sunt cauzele principale. Faptul că pentru mulți cetățeni Europa se asociază cu corupția, că a tolerat furtul miliardului se datorează acestor interese de grup. Dacă e să vorbim despre geo-politică, eu cred că politica UE față de R. Moldova poate fi calificată drept pragmatică. Pe de o parte, din considerente strategice UE nu vrea să lase Chișinăul și Kievul la mâna Rusiei şi doreşte să fie văzută ca un spațiu valoric. Pe de altă parte, UE înțelege că dacă te concentrezi doar pe valori și ești foarte principial, poți să pierzi aceste țări și guvernările se vor întoarce spre Rusia”, a spus pentru DW, Andrei Popov, președintele Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău.

Georgia așteaptă atentă

Cu toate că este una din cele mai îndepărtate țări de UE, Georgia a beneficiat pe deplin de suportul Europei, semnând și parafând aceleași tratate ca și Ucraina și Republica Moldova. Asemenea țărilor din Parteneriatul Estic a suferit mult din cauza agresiunilor Rusiei, iar, potrivit mai multor analiști, războiul deschis cu Moscova din 2008 i-au făcut pe politicienii de la Bruxelles să se gândească la pericolele securității în est pentru UE. Totuși, din perspectiva georgienilor, miza rămâne aderarea la NATO, iar acest pas poate fi făcut prin integrarea în UE. Până atunci țara rămâne izolată parțial de restul lumii, iar din cauza creșterii numărului euroscepticilor, experții georgieni rămân rezervați în privința unei extinderi imediate a UE până în Caucaz.

Ivane Chkhikvadze

Ivane Chkhikvadze

„Așteptările de la viitorul summit al Parteneriatului Estic nu sunt foarte mari, deoarece, din informația pe care noi o avem, din documentele ce urmează a fi prezentate în cadrul acestui eveniment, nu se așteptă beneficii noi. Cauza este situația tensionată din interiorul UE. De asemenea, noi nu vedem care ar putea fi viitoarea treaptă de colaborare între UE și Georgia, precum și dacă ar fi posibilă o nouă propunere atractivă pentru țară. Pe de altă parte, relațiile diplomatice cu Rusia sunt stopate, rămânând la nivelul dinaintea intervenției militare rusești din 2008”, a comentat Ivane Chkhikvadze, OSGFT, Tbilisi.

Armenia - elevul care vrea să scape de restanțe

După aderarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică, procesul de negociere privind încheierea unui acord de asociere cu UE a fost suspendat. Totuși, la mai bine de trei ani după ce Erevanul a părăsit negocierile pentru un Acord de Asociere, Armenia și UE au aprobat în acest an la Bruxelles un nou acord politic de „Parteneriat intensiv”. Astfel, UE și-a reconfirmat așteptările în continuarea cooperării cu Erevanul, iar existența unui angajament clar în acest sens a însemnat transformarea Armeniei dintr-un elev corigent, în unul de perspectivă a Parteneriatului Estic.

„În cadrul Parteneriatului Estic, Armenia a trecut prin patru etape. Prima a fost la început, atunci când Erevanul a fost interesat direct de a intra în clubul celor șase vecini, care urmau să beneficieze de programe de dezvoltare. Cu toate acestea, la acea etapă Armenia nu avea ambiții politice. Acestea au apărut mai târziu, când țara, cu o mică întârziere, a început negocierile privind semnarea Acordului de Asociere. Dar, noi cu toții știm cât este de mare nivelul de influență pe care îl are Rusia asupra Armeniei, cum ar fi în domeniul securității, energeticii, şi că un număr mare de cetățeni armeni lucrează în F. Rusă. Astfel, sub presiunea Rusiei, în 2013, Armenia practic a renunțat la semnarea Acordului. Aceasta a fost cea de-a treia etapă, iar după aceea a venit perioada de incertitudine în relațiile cu UE. Pe de o parte, exista un interes de colaborare pe teme de politică internă, deoarece fără un sprijin financiar țara nu putea să se dezvolte, iar din cauza semnării unui alt acord cu Uniunea Economică Eurasiatică statutul negocierilor este incert. Doar în 2016, atunci când UE și-a reconfirmat sprijinul, ideea europenizării a revenit pe agenda autorităților armene. Astăzi vedem o crește a popularității acestei idei în rândul populației, iar în mai puțin de un an aproape toate Acordurile cu UE au fost aprobate. Astfel, noi am parafat Acordul de Asociere și așteptăm să îl semnăm. Sper că factorii geo-politici și alte tulburări nu vor împiedica acest proces”, susține Boris Navasardian, preşedintele Clubului de presă din Erevan.

Ce așteptări are UE

Perspectivele Parteneriatului Estic vor fi puse în discuție la reuniunea la vârf care va avea loc la sfârșitul lui noiembrie la Bruxelles. În cadrul acestui eveniment se va trage o linie, după o analiză a situației din regiune, iar țările din est vor trebuie să își reconfirme angajamentele față de UE.

Boris Navasardian

Boris Navasardian

„Parteneriatul Estic a fost lansat acum un deceniu, iar summit-urile sunt organizate pentru a analiza ce a mers și ce nu a fost bine sau dacă putem amplifica efectele la ceea ce s-a reușit. Evident, avem o anumită împărțire în trei a membrilor Parteneriatului. Este vorba de Georgia, Ucraina și Moldova, care au semnat deja Acordurile de Asociere, dar au şi atins cel mai atractiv punct oferit de UE. Există Armenia, care este aproape de a semna un Acord cu UE, dar care este puțin mai ambițios decât altele. Și a treia categorie ar fi Belarus și Azerbaidjan, ţări care nu și-au dat seama ce vor de la UE. La rândul său, UE înțelege că țările au ambiții diferite, că poziționarea lor geografică le determină să adopte politici diferit. De aceea este gata să coopereze în măsură în care sunt gata pentru aceasta și guvernele acestor țări. Diferitele crize  externe, dar și dificultățile economice din interiorul UE vor avea consecinţe și asupra investițiilor UE în Parteneriatul Estic. Astfel, guvernele UE vor trebui să explice electoratului încă o dată de ce sprijină vecinii din est. Va fi mult mai uşor ca atare dacă țările Parteneriatului Estic vin cu anumite rezultate și realizări. Astfel, deocamdată, poziția UE este următoarea: haideți să ne concentrăm pe implementarea propriu zisă a Acordului de Asociere, să facem în aşa fel ca oamenii să simtă în viața lor cotidiană efectele acestuia”, a conchis pentru DW, Stanislav Secrieru, Expert Asociat, EUISS, Paris.

Simion Ciochină, Chişinău