Parlamentul Rusiei şi legea media | Global | DW | 15.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Parlamentul Rusiei şi legea media

O nouă lege este îndreptată împotriva mass media internaţionale prezente în Rusia. Ele pot fi calificate drept "agenţi străini". Şi pagini web pot fi blocate, potrivit noului act normativ.

Russland Hauptstadt Moskau Manege-Platz (DW/M. Mohseni)

Duma de Stat - Parlamentul Federaţiei Ruse

În emisiunile de ştiri difuzate de posturile publice de televiziune din Rusia, decizia deputaţilor a fost anunţată cu cuvintele: "Arareori Duma a fost atât de unită ca acum". Este vorba de noua lege mass media, care a fost adoptată cu unanimitate în Camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse. Toţi cei 409 reprezentanţi ai poporului prezenţi au votat-o. Nu a existat niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Legea va intra în vigoare după ce va fi aprobată şi de Senat şi va fi ratificată de preşedintele Vladimir Putin.

Legea este îndreptată împotriva "mass media internaţionale" care sunt finanţate integral sau parţial din străinătate. Acestea vor putea fi denumite pe viitor "agenţi străini". Mediile vizate de noua lege ar trebui pe de-o parte să-şi prezinte modul de finanţare şi pe de alta să-şi inscripţioneze produsele cu avertismentul că provin din partea unui "agent străin". Înregistrarea unui "agent străin" se va face de către Ministerul rus al Justiţiei.

Înăsprire la a doua lectură

În a doua lectură legea a fost înăsprită suplimentar. Potrivit noilor prevederi, pagina web a unei întreprinderi media poate fi blocată dacă guvernul rus o declară "indezirabilă".

Noua lege mass media nu cunoaşte automatisme. Nu este numit explicit niciun post tv, de radio sau pagină internet. Va exista o verificare de la caz la caz făcută de Ministerul Justiţiei. Nu este deloc clar ce se va întâmpla dacă o firmă mass media va refuza, în ciuda solicitării primite, să se înregistreze ca "agent străin". Neclar este de asemenea ce criterii va aplica partea rusă pentru a califica astfel o companie mass media. Evident, această neclaritate este voită.

Vicepreşedintele Dumei şi membru al partidului lui Putin "Rusia Unită" susţine că noua lege "nu va îngrădi libertatea presei în Rusia". El a declarat de asemenea că mass media ruse care sunt finanţate parţial din străinătate nu vor fi afectate de noua lege. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a declarat după votul din Parlament că legea este un răspuns direct dat restricţiilor impuse mass media ruseşti, mai ales "Russia Today" (RT) şi "Sputnik". "Orice atac asupra libertăţii mass media ruse în străinătate nu va rămâne fără răspuns", a avertizat el.

Reacţie la restricţii americane

Camera superioară a Parlamentului, Consiliul Federal, se va ocupa cu noua lege pe 22 noiembrie. Senatorul Andrei Klimov a afirmat la televiziunea puiblică rusă că legea nu este îndreptată împotriva Deutsche Welle sau a guvernului german, după cum nu este îndreptată nici împotriva Franţei sau altor ţări. Ea constituie mai degrabă un răspuns la măsurile neprietenoase şi ilegale luate împotriva mass media ruse (în SUA). În acest sens, legislaţia rusă trebuie să fie una adecvată. "Nimeni nu doreşte să înceapă un război cu întreaga lume şi cu toate mediile", a afirmat senatorul.

Legea adoptată în Duma de Stat este urmarea deteriorării, în continuare, a relaţiilor dintre Rusia şi SUA. Washington acuză Moscova că a influenţat alegerile prezidenţiale din 2016 şi cu ajutorul postului rusesc de televiziune RT, finanţat de stat. Acesta a fost nevoit să se înregistreze pe 13 noiembrie ca "agent străin", conform prevederilor "Foreign Agents Registration Act" (FARA). Kremlinul a intrepretat aceasta ca pe un atac asupra mediilor şi intereselor ruseşti. Preşedintele Putin a anunţat deja de câteva zile că se vor lua contramăsuri.

Noile măsuri ruseşti împotriva mass media internaţionale se sprijină pe o lege adoptată de Duma de Stat încă în 2012. Potrivit acesteia, ONG-urile finanţate din străinătate trebuie să se înregistreze ca reprezentanţi ai unor organizaţii străine. Pe atunci, Kremlinul a reacţionat la o serie de demonstraţii împotriva lui Vladimir Putin. Guvernul acuza ONG-urile că se află în spatele acestor demonstraţii, ceea ce era o simplă invenţie. Între timp, în Rusia au fost declarate "indezirabile" 11 ONG-uri. Unele şi-au închis birourile din Rusia. Dar niciuna din paginile lor internet nu a fost blocată.

Miodrag Soric