Parlamentul grec a adoptat pachetul de austeritate

Grecia are, din această după-amiază, un program de guvernare în regim de austeritate. Cabinetul condus de premierul Giorgos Papandreou a obţinut cu cinci voturi peste numărul minim de care avea nevoie - de fapt, a fost susţinut de întregul grup socialist, de guvernământ, din forul legislativ de la Atena. Testul politic din Parlament s-a derulat în paralel cu violente proteste de stradă.

Votul pozitiv a fost singura cale de a câştiga timp pentru a lansa reformele de care ţara are nevoie pentru a se pune pe picioare, a declarat primul ministru, după ce, în prealabil, ceruse parlamentarilor să facă ce le cere "sufletul şi conştiinţa patriotică". Papandreou recursese la toate discursurile posibile pentru a-şi asigura susţinerea necesară treceri prin Parlament a unui program de austeritate deloc bine primit de populaţia Greciei, scoasă în stradă de sindicate - unde s-a întâlnit şi chiar ciocnit cu anarhiştii.

Pentru cei din stradă, însă, nu creditele pentru salvarea ţării contează ci propriile destine. Mesajul contestatarilor: nu putem economisi mai mult, am atins fundul sacului. Ca şi ţara, de altfel.

Cum va strânge Grecia bani

Măsurile de austeritate, ce intră în vigoare odată cu decizia de astăzi şi atrag deblocarea unei noi tranşe de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional, prevăd impozite suplimentare şi taxe pe proprietăţi mai substanţiale, reţineri pentru solidaritate şi beneficii tăiate - întregul set de constrângeri în urma cărora bugetul public ar trebui să se redreseze cu 28 de miliarde de euro. Alte 50 de miliarde sunt prevăzute a intra în caseria statului din vânzări de active şi privatizări de proprietăţi: imobile, terenuri, acţiuni, participaţii la firme - operaţiune ce va fi supervizată de o agenţie asemănătoare celei care s-a ocupat de bunurile defunctei Republici Democrate Germane, după căderea Zidului Berlinului.

Vorbind despre Berlin, să precizăm că şefa Executivului federal, Angela Merkel, a reacţionat imediat după aflarea scorului din Parlamentul de la Atena, vorbind despre o "veste foarte bună". Reacţii au avut şi bursele europene, care au înregistrat, la câteva minute după vot, creşteri simţitoare. De altfel, piaţa tratase cu optimism, pe parcursul dimineţii, apropierea votului de la Atena - nu a fost semnalat nici un pic de panică sau nervozitate la burse.

Şapte dezertori din opoziţie

Liderii opoziţiei conservatoare anunţaseră iniţial un vot contra în bloc. Dintr-un total de 300 de mandate în Legislativ, 155 aparţin social-democraţilor lui Papandreou. Teoretic, suficient pentru ca votul să fie lipsit de emoţii.

În cele din urmă, au fost contabilizate doar 138 de voturi contra reformelor, ceea ce înseamnă că şapte dintre adversarii puterii au "dezertat" prin abţinere.

Ministrul Finanţelor, Evangelos Venizelos, instalat săptămâna trecută pentru a pune în practică măsurile de criză, îşi făcuse planuri încă de dimineaţă: "În scurt timp vom recâştiga încrederea pieţelor financiare şi vom putea ieşi cu bine din această fază dificilă".

"Fază dificilă" sună parcă a minimizare, totuşi. Economia se prăbuşeşte, şomajul ia amploare şi tinerii, mai cu seamă, au pierdut orice perspectivă: "De jumătate de an trăim dintr-o austeritate într-alta. Teoretic, ar fi trebuit să ne fie mai bine. În realitate e pe dos. Datoriile cresc, criza se adânceşte. Ne e teamă că lucrurile vor merge la fel mai departe şi de aceea ne apărăm".

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble apreciase, ieri, că ar putea accepta şi înţelege o respingere a măsurilor de austeritate în Parlamentul de la Atena. Probabil că existase şi o variantă de back-up la nivel european - deşi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, a ţinut în repetate rânduri să sublinieze că Uniunea nu are un plan B.

Autor: Steffen Wurzel / Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident