1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Parlamentul European refuză să cedeze

Preşedintele PE a refuzat chiar şi să dezbată reununţarea la vizele de călătorie pentru turci cât timp Ankara nu-şi îndeplineşte obligaţiile. Iar noile tentative de şantaj turcesc au provocat critici dure în PE.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi-a pierdut şi ultimul adept din Parlamentul European. Dacă braţul său lung ar ajunge până la Strasbourg şi liderul de la Ankara nu s-ar dezminţi, ar trebui să-i adune pe toţi parlamentarii europeni până la unul, spre a-i traduce în justiţie. Erdogan nu s-a confruntat în viaţa lui cu asemenea unanimitate nepartizană a criticilor la adresa sa. Care s-au mai înăsprit după tentativa cea mai recentă de şantaj, întreprinsă de consilierul lui Erdogan, Burhan Kuzu, obiecţiile, rezervele şi nemulţumirile iscate de Ankara fiind împărtăşite de europarlamentari ai tuturor partidelor reprezentate în PE.

Condiţii neîndeplinite

Doar comisarul grec Dimitris Avramopoulos a mai găsit cu cale să facă afirmaţii semipozitive. Demnitarul elen se consideră, fireşte, forţat să salveze acordul cu Turcia privindu-i pe refugiaţi. Motiv pentru care a invocat ceea ce consideră a fi condiţiile îndeplinite în vederea eliberării turcilor de obligativitatea vizelor de călătorie în Uniunea Europeană. Dar până şi el a bifat cele cinci puncte rămase deschise: modificarea legii datelor personale, cooperarea Turciei cu Europol şi cu autorităţile judiciare europene, lupta împotriva corupţiei şi, în fine, modificarea faimoasei legi antiteroriste. UE revendică reformularea ei astfel încât să nu mai poată fi folosită, între altele, împotriva jurnaliştilor independenţi şi a opoziţiei politice.

În ce-l priveşte, ministrul turc al afacerilor europene, Volkan Bozkir, a repetat totuşi la Strasbourg mesajul Ankarei, potrivit căruia Turciei nici prin cap nu-i trece să schimbe legea. În ciuda acestei reiterări, comisarul elen a ţinut să-şi încheie declaraţia afirmând că ar trebui "să rămânem optimişti". Dar în sala Parlamentului European, demnitarul grec s-a văzut, în această privinţă, complet izolat.

N-avem dreptul să ne lăsăm şantajaţi

Critic foarte deschis şi pasionat al preşedintelui turc, europarlamentarul liberal Sophie in t'Veld şi-a expus îndoielile cu privire la adecvarea la realitate a Comisiei Europene. Căci, potrivit ei, criteriile rămase deschise nu reprezintă defel "detalii", aşa cum s-a exprimat Comisia Europeană, care a evocat "progrese" inexistente, imaginare, neacoperite de situaţia dată. În fapt, după cum a subliniat reprezentanta liberalilor, Parlamentul continental şi ţările europene se văd şantajate căci, dacă refuză eliberarea de obligativitatea vizelor, Turcia ar urma să recanalizeze afluxul de refugiaţi spre Uniunea Europeană. În fond, Europa s-ar fi făcut şantajabilă din cauza slăbiciunii, a divizării ei, a lipsei unităţii europene. In t'Veld a mai regretat faptul că Uniunea Europeană încheie afaceri cu dictatori, în loc să cadă de acord asupra unei politici comune în chestiunea refugiaţilor.

Într-un mod similar s-a exprimat şi ecologista Rebecca Harms. Ea a deplorat faptul că "ziariştii (independenţi) şi criticii lui Erdogan dispar după gratii", în timp ce "Uniunea Europeană" riscă să devină "complice" la fărădelegile comise în Turcia şi să ignore violarea unor drepturi fundamentale în această ţară. Şefa grupului egologist din PE a subliniat că Europa n-are dreptul să mai şi susţină drumul autoritar pe care-l parcurge Erdogan."

Comerţul cu Erdogan în faţa unui eşec

Erdogan îi prigoneşte pe ziarişti, bombardează întregi cartiere kurde, încearcă să-i deposedeze pe deputaţii kurzi din partidul HDP de imunitate parlamentară, "poartă război împotriva propriului popor", e de părere şi europarlamentarul social-democrat Knut Fleckenstein. Potrivit lui, acordul cu Turcia privind eliberarea de obligativitatea vizelor nu se va putea încheia decât odată îndeplinite fără rest toate cele 72 de criterii. "Comerţul cu Erdogan se află în faţa unui eşec", a mai apreciat el.

Situaţia din Turcia a suscitat critici de la stânga la dreapta, din partea tuturor partidelor reprezentate în PE. Italianul Mario Borghezio de la Lega Nord a calificat Turcia drept "stat poliţienesc controlat de un autocrat". Preşedintele Erdogan "nu poate fi prietenul nostru", a adăugat compatriotul său, Massimo Castaldo, un populist de dreapta. În mod semnificativ nu s-a găsit în Parlament niciun deputat să ia, fie şi sotto voce, apărarea liderului turc.

Parlamentul şi-a fixat poziţia

În urma acestei dezbateri a devenit clar că, înfuriat de provocările recente ale Turciei, Parlamentul European a hotărât să-şi manifeste intransigenţa în raporturile cu Ankara. Majoritatea covârşitoare a deputaţilor a decis să nu aprobe eliberarea de obligativitatea vizelor cât timp liderul turc nu-şi schimbă poziţia cu 180 de grade.

Se merge astfel către un "pat", către un blocaj politic. Erdogan nu vrea să cedeze înainte de a-şi atinge ţelurile politice. Or, până atunci se vor mai scurge cel puţin câteva luni. Concomitent, pare să-i placă să provoace UE şi să-i demonstreze că depinde de bunăvoinţa lui în politica faţă de refugiaţi. Pe de altă parte a luat chiar el iniţiativa de a prelungi până în octombrie termenul limită de intrare în vigoare a eliberării de obligativitatea vizelor, eliminând, astfel, parte din presiunea din cazan.

La rândul lor, deputaţii din PE şi-au fixat clar şi fără echivoc poziţia, hotărând că nu vor scoate la mezat valorile esenţiale pentru a salva tranzacţia cu Turcia privind refugiaţii. Conform lor vor trebui îndeplinite integral toate cele 72 de criterii, inclusiv şi mai ales cele referitoare la controversata lege antiteroristă.

Înapoi la arhitecţii acordului

Mai mulţi parlamentari au subliniat la Strasbourg că mingea se află acum în terenul arhitecţilor înţelegerii cu Ankara, în speţă în al guvernelor statelor membre. Ar fi nevoie, potrivit lor, de un plan B, de noi soluţii. Pare că realismul începe să câştige teren şi la Berlin, unde ministrul de interne, Thomas de Maiziere, pare să fi admis că tranzacţia cu Turcia e posibil să eşueze. Ar urma începutul unei noi runde în conflictul intraeuropean cu privire la politica faţă de refugiaţi.