1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Parlamentul European a respins ACTA

Parlamentul European a respins controversatul acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Un succes uriaş pentru zecile de mii de europeni care au protestat faţă de adoptarea documentului.

Jan Philipp Albrecht a luptat, luni în şir, împotriva ACTA. La Bruxelles, eurodeputatul ecologist s-a numărat printre cei mai înverşunaţi oponenţi ai acordului comercial de combatere a contrafacerii. Acum, Albrecht îşi savurează victoria. Dar ştie că, fără protestele de stradă, era posibil ca Parlamentul European să nu fi respins ACTA.

"Cu siguranţă, protestele au sporit interesul faţă de argumentele membrilor din PE care s-au opus acestui acord", afirmă Albrecht. "Astfel a crescut presiunea asupra marilor grupuri care au fost puse în situaţia de a alege", a adăugat eurodeputatul german pentru DW. După ce cinci comisii parlamentare europene au descoperit deficienţe grave în conţinutul acordului, ACTA a fost respins în plen - aşa cum era de aşteptat.

Albrecht crede că influenţa opiniei publice, în cazul acestui controversat document, confirmă practicile democratice din UE şi că Parlamentul European îi ia în serios pe cetăţeni. În principiu, ideea acordului nu era rea: iniţial, ACTA avea menirea să împiedice importul de mărfuri contrafăcute din Asia şi să impună standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, în mediul online.

Anual, existenţa produselor contrafăcute pe piaţa europeană cauzează piederi de până la opt miliarde de euro. Legat de pagubele înregistrate prin descărcarea ilegală a fişierelor audio şi video de pe internet, nu există date concrete. Reprezentanţii industriei muzicale estimează că pirateria online crează prejudicii de sute de milioane de euro compozitorilor, artiştilor şi caselor de producţie. De asemenea, periclitate sunt şi zeci de mii de locuri de muncă în acest domeniu creativ.

Europenii au ieşit în stradă

Demonstration Wien Kundgebung gegen ACTA

Stop ACTA, Viena

Acordul, negociat la nivel global între UE, SUA şi unsprezece ţări din alte părţi ale lumii, nu a fost ratificat până acum în niciuna dintre statele semnatare. La o analiză minuţioasă, ACTA a generat un val de proteste în multe oraşe europene.

Atât utilizatorii de internet, cât şi numeroşi politicieni au denunţat riscurile unui text care apără prea mult drepturile de autor în detrimentul societăţii şi al sferei private. Mai mult, s-a vorbit despre cenzură şi despre eventuale abuzuri din partea proprietarilor drepturilor de autor, cum ar fi posibilitatea acestora de a obţine informaţii private despre utilizatorii de internet, fără a avea nevoie de un mandat judecătoresc.

Totodata, furnizorii de internet ar fi fost forţaţi să efectueze activităţi de supraveghere la nivelul propriilor reţele şi să pună la dispoziţia celor care deţin drepturi de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptaşi.

Oponenţii ACTA au propus un mai bun control asupra distribuitorilor de mărfuri contrafăcute şi au reproşat iniţiatorilor acordului că vin în întâmpinarea cererilor industriei mai mult decât ar fi cazul s-o facă, în timp ce de interesele ţărilor emergente nu se ţine seama.

Alte critici s-au referit la maniera în care s-a negociat ACTA: pe furiş, departe de ochii şi urechile opiniei publice. "Ani la rând, acordul a fost discutat în spatele uşilor închise. La negocieri au luat parte şi diverşi parlamentari, dar o dezbatere publică pe marginea acestor decizii nu a existat", spune Albrecht.

Din tabăra susţinătorilor şi un eventual Plan B

Maßnahmen gegen Internet-Piraterie

Eurodeputatul creştin-democrat Daniel Caspary regretă votul PE: "În UE sunt ameninţate, dacă nu cumva au şi pierit între timp, zeci de mii de locuri de muncă, din cauza comerţului cu produse contrafăcute". Medicamentele sau mărfurile falsificate pun în pericol sănătatea a milioane de consumatori "iar astăzi am ratat şansa de a remedia această situaţie", adaugă el.

Caspary consideră că o mare parte din critici este nejustificată. Multe din informaţiile vehiculate au fost false întrucât anumite documente au fost scoase la lumină când se aflau în stadiul de proiect. Mai mult, opinia publică a fost manipulată: "pe internet au circulat materiale video cu neadevăruri, lucruri care nu aveau nimic în comun cu textul acordului, dar care au strecurat îndoiala mai ales în rândul tinerilor", susţine eurodeputatul german. O mai bună informare a populaţiei ar fi sporit gradul de acceptanţă, crede Caspary.

ACTA a fost aruncat în sertar, chiar dacă - la cererea Comisiei Europene - documentul încă se mai află la Curtea Europeană de Justiţie pentru evaluare. Dar raportul Curţii nu va mai avea niciun efect. Rămâne întrebarea: ce urmează? Se pare că în birourile specialiştilor de la Bruxelles ar exista propuneri de proiecte similare; de exemplu IPRED (Intellectual Property Rights Enforcement Directive).

Elaborate în urma cu opt ani, liniile directoare cu scopul de a proteja proprietatea intelectuală sunt acum revăzute şi îmbunătăţite. Printre altele, prevăzută este blocarea paginilor online cu conţinut care încalcă legea drepturilor de autor.

Independent de viitoarele reglementări în domeniu, respingerea ACTA în Parlamentul European ar putea însemna sfârşitul modului în care funcţionează acum maşinăria politică la Bruxelles. Poate ar fi timpul ca problemele şi deciziile "cu greutate", care acum circulă doar între politicieni şi lobby-işti, să fie rezolvate şi cu participarea cât mai numeroasă a europenilor de rând.