1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Parlamentul dezbate înfiinţarea Institutului Revoluţiei din 1989

Guvernul a cerut procedură de urgenţă pentru înfiinţarea acestui institut din motive de conjunctură politică. Institutul potrivit acestei legi va fi condus de un Colegiu alcătuit din 25 de membri care sînt numiţi de Preşedintele ţării. Or, legea ar trebui din punctul de vedere al Guvernului, să fie adoptată rapid, în aşa fel încît acest Colegiu să fie numit de preşedintele Ion Iliescu pînă nu i se încheie mandatul.

Putem anticipa faptul că Preşedintele îi va numi pe aceia care i-au rămas fideli în aceşti ani şi care, într-un fel sau altul, au participat la ceea ce îndeobşte se numeşte în România Revoluţia din decembrie ‘89. Legea prevede ca membrii Colegiului să fie persoane care au jucat un rol în acele evenimente şi care teoretic sînt propuse de asociaţiile de revoluţionari. Atîta numai că aceste asociaţii au trecut printr-o schismă dureroasă imediat după decembrie 1989 din cauza perspectivei diferite în care au interpretat evenimentele în care au fost implicaţi.

De partea preşedintelui, a FSN şi aşa mai departe, ţinînd seama de schimbările succesive de nume, au rămas aceia care au cultivat versiunea unei insurecţii populare anticeauşiste fără o componentă anticomunistă reală. Anticomuniştii au fost în schimb marginalizaţi, cu atît mai mult cu cît ei au pledat pentru o interpretare complet diferită a modului în care s-a produs schimbarea de regim. Ei au vorbit de o lovitură de stat, argumentînd că ea a fost pusă la cale de în cercuri politice comuniste cu vederi reformatoare, cu sprijinul Securităţii şi ulterior cu cel negociat al Armatei.

Acum adevărata miză a acestui Institut este ca versiunea oficială, cea susţinută de preşedintele Iliescu, şi anume a unei Revoluţii, să fie conservată, consolidată şi să fie introdusă în manualele şcolare. Altfel spus să devină versiunea canonică şi prin urmare indiscutabilă.

Proiectul acestei legi, care a trecut deja de Senat si se află la Camera Deputaţilor, stipulează la articolul 3 că Institutul va prelua toate documentele relevante de la Instituţiile care s-au mai ocupat cu aceste investigaţii, probabil inclusiv de la Parchetele militare şi serviciile secrete. Este un mod de a spune ca acest Institut va pune monopol pe documentele importante, avînd acces privilegiat la arhive. Istoricii care vor lucra ca specialişti în acest Institut vor fi numiţi de Colegiu, ceea ce sugerează că absolut toţi angajaţii vor trebui să treacă testul politic.

Preşedintele Ion Iliescu îşi încheie în curînd mandatul. Dar el pare în continuare preocupat să-şi asigure descendenţa ideologică. Preşedintele Iliescu a făcut eforturi mari ca să-şi impună propria versiune despre trecutul apropiat, conştient că de ea depinde în bună măsură exercitarea puterii şi a reuşit maxima performanţă de a face o carte de interviuri cu sovietologul american de origine română Vladimir Tismăneanu, în care repetă aceleaşi lucruri, dar de astă dată într-un context editorial mult mai credibil. Institutul Revoluţiei este şi mai ambiţios, intenţionînd să asigure un monopol asupra cercetării istorice privind această perioadă şi să împiedice pe viitor orice dezbatere intelectuală liberă. Grăitor este faptul că acest Institut se numeşte, prin lege, al Revoluţiei din decembrie 1989, ceea ce înterzice orice altă interpretare. În sfîrşit, înfiinţarea unui astfel de institut ar fi menită să blocheze pe viitor redeschiderea proceselor Revoluţiei.

  • Data 15.10.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B36p
  • Data 15.10.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B36p