Parlamentul de la Strasbourg şi aderarea României

Poate n-o să credeţi, dar ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung găseşte astăzi spaţiu sufiecient spre a publica un foarte amplu articol consacrat fotbalului românesc. Aflăm din paginile cotidianului din Zuerich între altele despre noile şanse alocate, graţie omului de afaceri Lakshmi Mittal şi altor investitori străini, unor echipe din provincie precum "noul Chelsea din Balcani", în speţă Oţelului Galaţi – şi Politehnicii Timişoara.

Ziarele occidentale, care abordează azi pe larg situaţia din Orientul Mijlociu văzută prin prisma întâlnirii la vârf americano-israeliene şi vizita la Bagdad a şefului Pentagonului, Donald Rumsfeld, se ocupă însă şi de votul Parlamentului de la Strasbourg asupra aderării României şi Bulgariei la UE. Un „da” sigur li se rezervă Bulgariei şi României, prevedea încă de ieri Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un articol succint, apărut azi, care scoate în evidenţă însă şi dubiile persistând printre europarlamentari în privinţa progreselor făcute de România. Luând la rând diversele grupuri parlamentare, articolul redă poziţiile similare ale şefilor deputaţilor socialişti şi conservatori. La stânga, Martin Schulz consideră că socialiştii săi vor aproba în bloc semnarea tratatelor de aderare, întrucât Comisia Europeană şi Consiliul European au dat depotrivă asigurări că vor ţine seama de poziţia Parlamentelui de la Strasbourg în cazul amânării aderării României. La dreapta, deci în grupul partidului popular european liderul grupului creştin-democrat Hans Gert Poettering şi şeful comisiei de politică externă Elmar Brok s-au pronunţat de asemenea în favoarea integrării României. Dar majoritatea europarlamentarilor creştin-democraţi şi creştin-sociali s-au hotărât să voteze în favoarea unei amânări, întrucâ,t potrivit lui Markus Ferber, ar fi „iresponsabilă o fixare definitivă a poziţiilor la 20 de luni înaintea includerii României”. „Nu suntem împotriva aderării României, a precizat deputatul creştin-democrat Hartmut Nassauer, reliefând însă, că, pe moment, statul român nu îndeplineşte criteriile necesare şi nu o va face probabil nici în toamnă. Or, printr-un vot pozitiv, guvernul de la Bucureşti n-ar mai fi motivat să transpună reformele de care e nevoie. In ce-i priveşte, în pofida rezervele pe care le-au exprimat anterior membrii grupului ecologist vor vota în favoarea aderării României, pentru a sprijini astfel eforturile de combatere a corupţiei depuse de noul executiv român. Ziarul din Frankfurt aminteşte de marile carenţe româneşti în domenii precum contracararea corupţiei, justiţia, securitatea la frontiere şi protecţia mediului ambiant.

Tageszeitung din Berlin analizează mai pe larg aspectele relevante ale aceleiaşi chestiuni, scriind că, dacă Bulgaria nu întâmpină probleme, în cazul României rezultatul scrutinului din Parlament ar putea fi la mustaţă. Ziarul relevă că votul de azi ar putea fi ultima şansă a europarlamentarilor de a influenţa procesul integrării, devreme ce, după virtuala aprobare a adeării, la 25 aprilie, de către miniştrii de externe ai statelor UE, deputaţii de la Strasbourg ar urma, potrivit cotidianului berlinez, să fie scoşi din joc. TAZ scoate în evidenţă ceea descrie drept dilema europarlamentarilor. Pe de o parte deputaţii nu doresc să lovească în noul guvern de la Bucureşti, care, trecut la cârma României în decembrie, pare a lupta în mod serios împotriva corupţiei şi merită să i se dea o şansă. Pe de alta, europarlamentarii vor să fie în măsură să tragă semnalul de alarmă oprind trenul integrării dacă situaţia evoluează negativ”. Ziarul evocă în context clauza de salvgardare care ar urma să provoace amânarea pe un an a aderării, dacă românii nu reuşesc să înlăture deficienţele din domeniul justiţiei, securităţii interne şi ecologiei.

Amânarea, explică ziarul poate fi hotărâtă de o majoritate calificată în cadrul Consiliului European, alcătuit din şefii de stat şi de guvern europeni. Or, liderii executivelor europene, în frunte cu preşedintele luxemburghez Jean Claude Juncker precum şi preşedintele Comisiei, Barroso au garantat europarlamentarilor că-i vor consulta înaintea de a adopta o decizie, o garanţie care i-a liniştit pe sceptici.

Or, scrie în continuare ziarul, "o audiere în parlament, derulată la mijlocul lunii martie, a evidenţiat pesimismul experţilor, care nu cred că România va fi în stare să îndeplinească până în 2007 aşa-numitele criteriile de la Copenhaga şi să se integreze în UE ca o democraţie şi economie de piaţă pe deplin funcţionale". Citim în ziar: "Corupţia, frauda electorală şi dirijismul de stat ar fi, potrivit experţilor, la ordinea zilei şi trebuie plecat de la premiza că în alegerile din noiembrie trecut s-au falsificat (în România) 10 la sută din voturile electoratului. Experţii au deplâns în context netrimiterea la acest scrutin a unor observatori electorali ai UE, considerând-o de neânţeles".

Ziarul îl citează pe expertul britanic Tom Gallagher, care a criticat masiv cumpărarea sprijinului politic, prin subvenţii de stat, de către fosta putere pesedistă. „E greu de înţeles pe ce criterii a hotărât Comisia Europeană în octombrie 2004 să acorde României statutul de economie de piaţă funcţională”, subliniază textual Gallagher, cerând că forurile europene să-şi regândească integral normele în viitorale negocieri privind extinderea.

Analizând sursele deciziei din octombrie trecut, Gallagher relevă importanţa intereselor economice particulare ale unor state membre ale UE, care ar fi „închis ambii ochi spre a-şi promova ţelurile comerciale”. Multe firme germane şi italiene investiseră masiv în România. Franţa spera ca prin aderarea Bucureştiului, prin tradiţie filofrancez, să întărească poziţia Parisului în Consiliul European. Marea Britanie miza asupra unei consolidări a componentei transatlantice în UE, în timp ce Germania lui Schroeder şi a colegului său de partid, Verheugen (pe-atunci comisarul pentru extindere) nădăjduia să scoată din criză economia germană prin captarea unei pieţe noi, de felul celei româneşti, având 22 de milioane de consumatori.