Parlament în aşteptare | Germania | DW | 18.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Parlament în aşteptare

Atât timp cât continuă negocierile, Bundestagul nu poate lua decizii. Printre proiectele în aşteptare se numără şi acţiunile armatei. Parlamentul apelează acum la un truc.

Dacă în aceste zile, băncile din sala de plen a Bundestagului sunt ceva mai prăfuite decât de obicei, vina revine prelungitelor negocieri pentru formarea unei coaliţii de guvernare. De la alegerile federale din septembrie, membrii parlamentului s-au reunit o singură dată în plen, la sedinţa de constituire din 24 octombrie. În această zi, cei 709 aleşi au ocupat pentru prima oară fotoliile albastre, s-au fotografiat pentru eternitate şi l-au numit pe veteranul Wolfgang Schäuble în fruntea noului legislativ. S-au despărţit apoi pentru a se revedea doar în grupurile parlamentare, dar până acum nicio singură dată în plen.

De atunci, vulturul de pe stemă veghează siguratic sala de plen, în care ar fi trebuit să se ia deja decizii importante. De exemplu, să se parafeze prelungirea a şapte misiuni militare în afara graniţelor. O astfel de decizie revine Bundestagului şi nu poate fi mult timp amânată. Dar noul Bundestag nu este încă funcţional, pentru că nu au fost alese comisiile de specialitate, care rezolvă cea mai mare parte din activitatea parlamentară. În comisii se discută proiectele de lege şi se coordonează activitatea aleşilor. În chestiunea intervenţiilor Bundeswehrului, decizia revine Comisiei Parlamentare de Apărare.

În sala de plen a Bundestagului se renovează

În sala de plen a Bundestagului se renovează

De ce moţăie încă Parlamentul şi nu trece la alegerea comisiilor? În fond, aleşii sunt reprezentanţii electoratului şi nu prelungirea braţului guvernanţilor. Nu depind de indicaţiile executivului, ci doar de propria conştiinţă. Şi totuşi, lipsa de activitate a aleşilor este legată de tatonările pentru formarea viitorului guvern, pentru că majoritatea parlamentarilor aşteaptă deciziile finale pentru a şti cu cine şi în ce direcţie se va merge. Cine va prelua soarta autorităţii pentru "digitalizare", a resortului pentru "migraţie"  sau "energie"? De obicei, cele peste 20 de comisii parlamentare de specialitate reflectă resorturile de specialitate din executiv. Şi exact aici este problema: atât timp cât nu există un guvern, Bundestagul nu dispune de "instrucţiunile de utilizare", pentru a forma comisiile după "chipul şi asemănarea" ministerelor.

O comisie pentru toate urgenţele

Pentru a trece cu bine de perioada de aşteptare, Bundestagul intenţionează să înfiinţeze o "super-comisie", care să îşi înceapă activitatea marţea viitoare. Atunci se va reuni pentru prima oară de la constituire şi plenul noului Bundestag. Acestă aşa-numită "comisie principală" va număra 47 de membri din toate grupurile parlamentare şi se va ocupa de problemele urgente, precum prelungirea mandatului armatei în nordul Irakului, Afganistan şi Mali. 

Şi după alegerile din 2013, Bundestagul a trecut printr-o situaţie similară. Atunci CDU/CSU şi SPD au avut nevoie de negocieri îndelungate, astfel încât s-a recurs - în premieră - la constituirea unei "super-comisii". La alegerile anterioare consultările pentru formarea unui nou guvern au durat mult mai puţin, astfel încât nu a fost nevoei de niciun fel de trucuri. 

"Nu arestaţi Parlamentul!"

Jan Korte, de la DIE LINKE (Partidul Stângii)

Jan Korte, de la DIE LINKE (Partidul Stângii)

În timp ce toate celelalte grupuri parlamentare se acomodează cu ideea, reprezentanţii Stângii trec la acţiune:  chiar în şedinţa de constituire ei au propus formarea a patru comisii importante, printre care şi cea pentru apărare şi politică externă. "Nu are nicio legătură cu negocierile pentru formarea coaliţiei de guvernământ. Bundestagul este ales. Trebuie să trecem la treabă!", aşa suna apelul lansat de Jan Korte, şeful grupului parlamentar al Stângii. Negociatorii pentru coaliţia Jamaica, reprezentanţii CDU, CSU, FDP şi Verzii nu pot lua în prizonierat Bundestagul, până când depăşesc sensibilităţile dintre ei, au mai spus reprezentanţii Partidului Stângii, care insistă că electoratul are dreptul la un parlament funcţional.

"Inima democraţiei"

Reprezentanţii Stângii au avut un susţinător influent; în discursul de bun rămas, preşedintele Bundestagului Norbert Lammert (CDU) le-a reamintit aleşilor să îşi exercite cu încredere mandatul faţă de guvern. Bundestagul este mai influent decât majoritatea parlamentelor de pe glob, astfel încât nu s-ar justifica eventualele complexe de inferioritate. Concluzia lui Lammert a fost: "Bundestagul nu este mereu atât de bun cum ar putea sau ar trebui să fie". Aici bate, de fapt, inima democraţiei.

Autoare: Nina Werkhäuser / Alina Kühnel