1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Paraşuta de salvare a euro este conformă constituţiei germane

7 septembrie 2011

Curtea Constituţională şi-a dat girul în favoarea implicării Germaniei în planurile de salvare a Greciei. În plus, participarea federală la "paraşuta de salvare" comunitară este conformă cu Legea Fundamentală.

https://p.dw.com/p/12UMb
Euro, bun de salvatImagine: picture-alliance/dpa

Instanţa de la Karlsruhe a respins, astfel, plângerile formulate de o serie de euro-critici germani la adresa politicii Executivului condus de Angela Merkel, între care un renumit economist, Joachim Starbatty, şi Peter Gauweiler, parlamentar al Uniunii Creştin-Sociale, partidul partener, în Bavaria, al creştin-democraţilor federali.

În acuzaţiile aduse de aceştia, măsurile decise de Executivul de la Berlin în favoarea statelor în derivă economică fuseseră interpretate drept anti-constituţionale şi neconforme dreptului comunitar. În opinia contestatarilor, uniunea monetară ar aluneca, prin măsurile politice adoptate, spre statutul de uniune de transfer monetar.

În plus, susţinerea financiară a ţărilor în derivă ar afecta stabilitatea bugetului federal. Ce nu a fost în măsură să judece instanţa de la Karlsruhe, compusă din jurişti, nu din finanţişti, este puterea de cumpărare a monedei europene - conform acuzatorilor, cetăţenii germani ar urma să resimtă în portofelul propriu costurile susţinerii Greciei, scenariu ce nu a putut fi probat în faţa apărătorilor Legii Fundamentale.

Fără cec în alb pentru Merkel

Symbolbild Verfassungsgericht Reform Vertrag Lissabon
Imagine: AP

Curtea Constituţională Federală a respins întregul set de contestaţii dar, în egală măsură, a decis împotriva instituirii unui automatism al plăţilor. Cu alte cuvinte, membrii Comisiei pentru Buget din Bundestag trebuie să primească rapoarte clar definite cu privire la structura pachetelor de asistenţă financiară, în aşa fel încât să se poată pronunţa asupra măsurilor - la nevoie, cu drept de veto.

Până acum, Parlamentul era chemat doar să instituie cadrul legislativ menit plăţilor către statele asistate, operaţiunile din visteria federală căzând în responsabilitatea exclusivă a Guvernului. Sentinţa luată în această dimineaţă clarifică explicit că Executivul nu dispune de un "cec în alb".

Primele reacţii ale deciziei Curţii de la Karlsruhe nu au venit din spaţiul politic sau public, ci de pe burse: moneda europeană a crescut cu 0,56% faţă de cea americană, euro fiind cotat la 1,41 dolari. Indicele DAX a câştigat şi el 2,8 procente faţă de ziua anterioară, atingând 5430 de puncte, după ce, temporar, creşterea fusese chiar de 3,2%.

Ediţia electronică a revistei Spiegel citează experţi care explică motivele pentru care piaţa "poate trăi" cu decizia Curţii de la Karlsruhe, anume, că nu întregul Parlament, ci numai Comisia de Buget, exercită controlul legislativ asupra manevrelor financiare angajate de Executiv în numele Germaniei în afara Republicii Federale, în zona euro, ceea ce înseamnă minimalism birocratic. Există, însă, şi finanţişti care se întreabă ce consecinţe ar putea avea un vot negativ al parlamentarilor.

Cancelara se simte "absolut confirmată"

Bundestag Finanzplan Angela Merkel
Angela Merkel s-a declarat mulţumită în Bundestag de verdictul dat de Curtea ConstituţionalăImagine: picture-alliance/dpa

Angela Merkel a salutat sentinţa de la Karlsruhe, interpretând-o drept o "confirmare absolută" a deciziilor pe care le-a luat până în prezent în privinţa monedei europene. Într-un discurs rostit în faţa Parlamentului, Merkel a subliniat că destinul Germaniei şi al Europei sunt un subiect unic. În acest sens, a avertizat Merkel, "un colaps al monedei europene duce şi la colapsul Europei" şi "un singur fir descusut poate deşira întregul".

Bundestagul urmează să înceapă, joi, dezbaterile pe marginea extinderii pachetului de măsuri incluse în "paraşuta" europeană. Coaliţia conservator-liberală a efectuat un vot de probă pentru această iniţiativă legislativă, test încheiat cu un surprinzător minus: 25 dintre parlamentarii majorităţii nu susţin demersul Guvernului. Mulţi liberali i se opun chiar deschis.

E drept, însă, că absenţa propriei majorităţi este compensată de suportul opoziţiei de centru-stânga, care a promis să nu se opună măsurilor de salvare a zonei euro. Strategiile celor două tabere diferă, însă. Merkel nu este de acord cu eurobondurile pentru care se pronunţă social-democraţii şi ecologiştii germani. În discursul din această dimineaţă, cancelara a apreciat că introducerea eurobondurilor ar afecta competitivitatea la nivel comunitar şi ar face din Europa o "uniune a datoriilor".

Dezbaterea se poartă, zilele acestea, în mai multe capitale europene. La Paris, camera inferioară a Parlamentului urmează să voteze, în cursul serii, participarea Franţei - dar cum Adunarea Naţională este dominată de grupul politic fidel preşedintelui Nicolas Sarkozy, rezultatul nu se anunţă a fi vreo surpriză.

Finlanda, în schimb, a cerut garanţii pentru fondurile alocate Greciei, în vreme ce Slovacia, condusă de un guvern minoritar, a anunţat că nu se pune problema unui vot parlamentar înainte de decembrie.

Autor: Cristian Ştefănescu / ag
Redactor: Ovidiu Suciu