Papagalii, fotbalul şi miliardele

O metaforă în imagini - aşa explică editorii publicaţiei berlineze opţiunea prezentării fotografiei cancelarei asaltate de pasări viu colorate. Practic, culorile penajului reprezintă identificarea cromatică a principalilor actori de pe scena politică federală, actori cu care "Merkel rămâne în contact. Conjuctură favorabilă pentru viitoarele negocieri privind coaliţia de guvernământ."

Negocieri finalizate şi analizate de majoritatea comentatorilor şi în cazul drepturilor de transmitere a meciurilor din Bundesliga. "Este important pentru cluburi să primească suma record de 628 de milioane de euro reprezentând drepturi de televizare în fiecare sezon. Meciurile din Bundesliga ultimilor ani au fost atât de interesante şi tensionate încât merită fiecare cent", conchide DIE WELT. Şi la Düsseldorf, WESTDEUTSCHE ZEITUNG salută decizia amintind că "36 de cluburi profesioniste vor profita de pe urma noilor posibilităţi financiare."

Ceva mai critică este poziţia FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care consideră că "nota de plată revine, în final, telespectatorului. În cazul posturilor plătite, precum Sky, există libertatea de a renunţa la abonament".

Ce îi animă de fapt pe comentatorii în cazul drepturilor de difuzare a meciurilor din Bundesliga? "Două miliarde de euro - după cum anunţă în deschiderea ediţiei bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG - atât plăteşte postul privat Sky Deutschland, care şi-a adjudecat drepturile de transmisiune pe toate platformele, inclusiv în internet şi pe gadgeturi mobile, în detrimentul Deutsche Telekom. Pe sezon, Sky plăteşte aproape 486 de milioane de euro, însumând pentru cele patru sezoane din 2013/2014 aproape 2 miliarde de euro."

Anonimitatea ca şansă

Tot o temă internă îi mai preocupă pe jurnaliştii germani: studiul Oficiului Federal Anti-discriminare privind anonimizarea în procesul selecţiei de personal. FRANKFURTER RUNDSCHAU apreciază încercarea ca fiind un profit " nu doar pentru concurenţi ci şi pentru principiul egalităţii în drepturi în sine. Şi firmele care au luat parte la studiu prezintă un bilanţ pozitiv. Patru companii s-au decis să continue selecţia personalului respectând anonimitatea. Se pare că managerii au înţeles că modalităţile folosite până în prezent nu trec de anumite bariere mentale." Barierele sunt detaliat analizate de OSNABRÜCKER ZEITUNG, care se referă la soarta miilor de candidaţi ce îşi trimit dosarul în speranţa obţinerii unui post pe măsura calificării şi sunt respinşi. "Nu pentru că nu ar avea calificarea necesară, ci pentru că sunt de origine străină sau femei care mai pot avea copii. Se impune stoparea actualei risipe de resurse. Germania are nevoie de o nouă cultură în recrutarea personalului. Anonimizarea procesului de selecţionare, testată cu succes, poate ajuta la înlăturarea erorilor."

Erorile nu sunt permise

Erori pe care nu trebuie să şi le permită judecătorii norvegieni. BERLINER MORGENPOST critică desfăşurarea procesului intentat lui Breivik sub lumina reflectoarelor. "În ciuda respectului faţă de curajul norvegienilor, care nu vor să se lase intimidaţi în tradiţiile lor democrate şi liberale de nici un Breivik, factorii de decizii ar trebui să se gândească la excluderea opiniei publice din sala de judecată. Există graficieni în instanţă, secretari de şedinţă, există destul surse la care să apeleze opinia publică. Dreptul fundamental la informare este respectat. Nu există nici un drept fundamental pentru un spectacol de groză. Ceea ce ar trebui evitat în continuare."

O opinie contestată de PFORZHEIMER ZEITUNG. "Au voie justiţia şi presa să ofere o astfel de scenă acestui om cu comportament inuman şi păreri asociale? Trebuie, chiar dacă doare. Este misiunea mediilor de informare într-un stat de drept să prezinte realitatea în mod obiectiv şi serios, cu toate grozăviile ei."