1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Papa Francisc în faţa Parlamentului European

Un eveniment ieşit din comun: vizita Papei Francisc la sediul instituţiilor europene de la Strasbourg. Este a doua vizită de acest fel după aceea din 1988 a Papei Ioan Paul al II-lea.

În dimineaţa de marţi, 25 noiembrie, Papa Francisc, aflat în vizită oficială la Strasbourg, s-a întâlnit cu preşedintele PE, Martin Schulz, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi cu Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Suveranul pontif a rostit apoi un discurs în plenul Parlamentului European în care s-a referit cu precădere la sacrificarea demnităţii vieţii umane pe altarul economicului şi la alterarea noţiunii de „drepturi ale omului“ printr-un avans individualist neîngrădit. Uniunea Europeană însăşi ar fi în pericol să neglijeze chiar valorile care au participat la fondarea ei dacă va pierde din vedere, în evoluţia ei sinuoasă, că omul nu este doar cetăţean sau subiect al mecanismelor economice, ci în primul rând „o persoană înzestrată cu o demnitate transcendentă“. Demnitatea umană, a insistat suveranul pontif, nu poate fi decât transcendentă.

Ţinta acestui discurs a fost dublă: pe de o parte, liberalismul construit exclusiv pe criteriul eficacităţii economice şi pe de alta progresismul societal propulsat de un individualism fără limite care „promovează o concepţie asupra persoanei umane desprinsă de orice context social şi antropologic, aproape ca o monadă, mereu mai puţin sensibilă la celelalte monade din jurul său.“

Au existat în acest discurs şi trimiteri mai precise. De pildă, au fost numite „opulenţa” indiferentă la lumea din jur şi la sărăcia tot mai cuprinzătoare sau incapacitatea de a trata adecvat pe „migranţii sosiţi în căutarea unui viitor mai bun“. Iar cât priveşte cealaltă faţă a problemei, suveranul pontif a susţinut că fiinţa umană, desprinsă de demnitatea sa transcendentă, „riscă să fie redusă la o simplă rotiţă într-un mare angrenaj, care o tratează ca pe un bun consumabil în aşa chip, încât, din clipa în care utilitatea sa nu mai este evidentă, este eliminată fără prea multe scrupule, aşa cum este cazul bolnavilor aflaţi în faze terminale, al bătrânilor lăsaţi fără îngrijire sau al copiilor ucişi înainte de a se naşte”.

Cine este familiarizat cu problematica europeană a recunoscut aici trimiteri la dezbaterile privitoare la relansarea creşterii economice, limitarea migraţiei şi ermetizarea frontierelor, euthanasie, avort sau noile tehnici reproductive cu mame purtătoare.

Faptul cel mai caracteristic în acest discurs creştin este punerea laolaltă a economismului cu progresismul societal ca parte a aceleiaşi maladii, a cărei esenţă ar fi pierderea sensului transcendent al demnităţii omului. Finalul este pe deplin lămuritor: „Dragi eurodeputaţi, a venit timpul să construim o Europă care să graviteze nu în jurul economiei, ci în jurul sacralităţii persoanei umane, a unor valori inalienabile; o Europă care îşi asumă cu îndrăzneală trecutul şi care îşi priveşte cu încredere viitorul pentru a-şi trăi plenar şi cu speranţă prezentul. A venit timpul să lăsăm deoparte imaginea unei Europe înspăimântate şi retractile şi să promovăm o Europă încrezătoare, care cultivă ştiinţa, arta, muzica, valorile umane şi de asemenea credinţa; o Europă care contemplă cerul şi îşi urmează idealurile“.

Privind în context, mesajul capului Bisericii Catolice pare să aibă nu doar un conţinut religios, dar implicit şi unul politic. El a căutat cu siguranţă să-i mobilizeze pe creştinii europeni de toate riturile să se implice mai mult în construcţia politică a UE şi să evite astfel riscul criticismului şi la limită al euroscepticismului.

Pe de altă parte, o altă miză ar fi redefinirea laicismului, care tinde să devină tot mai mult, aşa cum se vede în ultima vreme şi în România, o formă de intoleranţă la religie, sacrificând, pe nesimţite, tocmai libertatea şi pluralismul. Va fi interesant să vedem şi ce ecouri a produs acest discurs în grupurile politice ale Parlamentului European.