1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Papă nou, atacuri mai vechi

Nu toţi argentinienii sunt entuziasmaţi de noul Papă. Preşedinta Cristina Fernandez de Kirchner l-a felicitat rece şi cu întârziere pe fostul arhiepiscop de Buenos Aires pentru alegere

Alţii în schimb, nu numai că se ţin la distanţă de Papa Francisc, dar sunt ferm încredinţaţi că alegerea sa a fost o greşeală. "La început am crezut că e vorba de o glumă. Nu e bine deloc pentru noi", afirmă Graciela Lois, membră a organizaţiei "Rudele celor arestaţi sau dispăruţi din motive politice". Lois şi alţi activişti argentinieni pentru drepturile omului îi reproşează Papei Francisc o prea mare apropiere de dictatura militară a anilor 70. Pe atunci Jorge Mario Bergoglio era şeful Ordinului Iezuit din Argentina.

Grave acuzaţii

Adversarii îl acuză pe noul Suveran Pontif că a ştiut de prigoana din epocă împotriva opoziţiei. Carlos Pisoni, reprezentant al federaţiei HIJOS, care caută până în ziua de azi victime dispărute ale dictaturii, afirmă: "Există dovezi suficiente că Bergoglio a jucat un rol activ în timpul ultimei dictaturi militare. Se pleacă de la premiza că a transmis date militarilor şi nu a contribuit cu cele necesare pentru elucidarea unor cazuri anume", a declarat el.

Este vorba în context mai ales despre răpirea a doi preoţi iezuiţi, aruncaţi în 1976 în centrul de detenţie ESMA, unde au fost torturaţi. Când, după cinci luni, au fost eliberaţi, au afirmat că au fost denunţaţi de Bergoglio. "El nu a onorat răspunderea ce i-a revenit în calitate de iezuit suprem în Argentina şi nu i-a protejat suficient pe cei doi", acuză activista Graciela Lois. De aceea, un avocat al drepturilor omului a făcut în 2005 plângere împotriva lui Bergoglio. Plângerea a fost depusă în instanţă cu doar câteva zile înaintea alegerii succesorului Papei Ioan Paul al II-lea, pe care arhiepiscopul de Buenos Aires a pierdut-o în favoarea cardinalului german Joseph Ratzinger. Într-un al doilea caz este vorba despre o tânără femeie care a dispărut fără urmă în timpul dictaturii militare. Fratele ei i-ar fi cerut în van lui Bergoglio să-l ajute să-i elucideze soarta.

Nu există dovezi

Ambele cazuri au fost judecate iar Bergoglio a fost chemat în instanţă în calitate de martor. Arhiepiscopul a respins acuzaţiile dând asigurări că s-a întâlnit personal cu dictatorul Jorge Rafael Videla, rugându-l să-i elibereze pe cei doi preoţi iezuiţi. Şi în autobiografia sa, teologul respinge toate acuzaţiile. În ce-i priveşte pe adversari, aceştia nu au putut să prezinte dovezi irefutabile privind vinovăţia sa, iar justiţia nu l-a acuzat niciodată de nimic.

Mulţi cred că alegaţiile maschează o campanie politică împotriva teologului conservator. Apărători ai săi au declarat chiar că Bergoglio a oferit adăpost unor adversari ai regimului militar, ajutându-i ulterior să fugă în străinătate. Noul Papă are şi un apărător foarte respectat până dincolo de graniţele Argentinei. Este vorba de sculptorul Adolfo Perez Esquivel, laureat al premiului Nobel pentru pace. Distincţia i-a fost oferită în 1980 pentru angajamentul său în slujba apărării drepturilor omului. Esquivel dă asigurări că Papa Francisc nu a încheiat niciun pact cu dictatura militară. "Nu a avut nicio legătură cu acel regim. Au existat episcopi care au fost complici, dar Bergoglio nu s-a numărat, definitiv, printre ei", a declarat Esquivel.