1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Pana cipului

Clienţii germani ai băncilor au fost prinşi, la început de an, într-un blocaj financiar generat de o pană la sistemul de livrare a banilor către clienţi prin intermediul bancomatelor.

default

Germanii s-au uitat cruciş la noile lor carduri

Vă mai amintiţi de "isteria mileniului"? Luni de zile înainte de sfârşitul secolului trecut, IT-iştii au lucrat sub presiune, ca nu cumva sistemele pe care le administrează să paralizeze, o dată cu trecerea de la anul 1999 la 2000. Sfârşitul lumii nu a venit, nici măcar unele secvenţe apocaliptice, precum temuta încremenire în lift a locuitorilor din metropole, nu s-au semnalat.

Nimeni nu se mai aştepta, însă, ca black-out similare să survină zece ani mai târziu. Cu atât mai puţin cei între 20 şi 30 de milioane de posesori germani ai noilor tipuri de cărţi, suplimentar securizate, de credit sau debit. Bună parte dintre aceştia sunt plecaţi în străinătate, în vacanţa de iarnă, şi se află în imposibilitatea de a scoate bani de la ATM-uri sau de a plăti la POS-uri.

Cipul problemă

De vină este un cip programat anapoda. Mai exact, un cip cu limite de funcţionare. Gândit ca o măsură sporită de securitate, cipul-problemă nu a mai ştiut să citească data, odată cu trecerea în anul 2010. Ca atare, sistemele computerizate din bancomate au refuzat să elibereze sumele solicitate iar la magazine, plata cu "banii de plastic" nu a putut fi onorată.

Problemele se rezolvă, încetul cu încetul. O parte dintre titularii de carduri mai are, însă, de aşteptat până la începutul săptămânii viitoare. Momentul nu este doar costisitor ci şi catalogat drept penibil de către reprezentanţii instituţiilor bancare germane atinse de problema survenită la cardurile aşa-zis "special securizate".

Bănci bune de plată

Pentru a preîntâmpina pierderea clienţilor, băncile caută soluţii de recompensare a celor afectaţi. De altfel, Ilse Aigner, ministra federală pentru Protecţia Consumatorului, a acuzat băncile implicate în afacerea "pana cipului" de neglijenţă în relaţia cu clienţii şi le-a cerut să asigure plata despăgubirilor pentru daunele cauzate. Băncile, a explicat Aigner, nu aveau altă problemă decât să asigure funcţionarea mijloacelor de plată. Clienţii şi comercianţii (care, a subliniat ministrul, au plătit pentru serviciile bancare) şi, implicit, pieţele, primiseră garanţii că sistemul electronic de plată este sigur şi nu dă rateuri.

Noile modele securizate de cărţi de credit şi debit au fost puse în circulaţie în luna noiembrie, înlocuindu-le pe cele aflate în uz până la acea dată pe motiv că nu mai ofereau garanţii de protecţie a fluxului financiar al posesorilor.

Responsabilitatea pentru eroarea din programarea cipurilor, survenită la noile modele de carduri, a fost asumată de producătorul francez Gemalto, principal furnizor de cărţi bancare de pe piaţa germană.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder