1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Palestina în UNESCO: educaţie, cultură şi dezbinare

Palestina a devenit cel de-al 195-lea membru al UNESCO, organismul subordonat ONU şi responsabil pentru educaţie, ştiinţă şi cultură. Decizia a fost luată după un vot ce a consemnat opoziţia a 14 state.

default

Reuniunea UNESCO de la Paris la care a fost acceptată ca membru Palestina

Dincolo de momentul cu semnificaţii mai degrabă simbolice pentru comunitatea arabă din teritoriile controlate de Israel, rezultatul votului de luni, din plenul organizaţiei cu sediul la Paris, a stârnit o veritabilă furtună diplomatică, în special în Occident.

Aşa cum era de aşteptat, autorităţile statului evreu nu s-au declarat prea fericite la aflarea veştii. Dimpotrivă, purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor, a vorbit despre consternare şi despre un autogol al palestinienilor, în defavoarea procesului de pace.

Despre o veste proastă pentru Israel a vorbit şi şefa opoziţiei, Tzipi Livni; aceasta a criticat, însă, Guvernul Netanyahu pentru absenţa iniţiativelor constructive în negocierile cu tabăra arabă şi a avertizat că o revizuire a colaborării statului evreu cu UNESCO ar duce la o izolare sinucigaşă.

Revizuirea relaţiei cu organismul ONU, anunţată de diplomaţia israeliană, vine în paralel cu blocarea finanţărilor Statelor Unite către UNESCO, ceea ce înseamnă 70 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 22% din bugetul programelor de educaţie şi dezvoltare culturală. Canada, la rândul ei, a transmis că "nu este fericită" cu cele petrecute în capitala franceză şi că urmează să îşi reanalizeze relaţia cu UNESCO.

Clivaje în Vest

Palästina Aufnahme UNESCO Riad al-Maliki Elias Sanbar

Ministrul de externe palestinian Riad al-Maliki (stânga), alături de Elias Sanbar, ambasadorul palestinian la UNESCO

În teritoriile palestiniene, vestea sosită de la Paris a fost percepută ca un pas important în calea recunoaşterii internaţionale ca stat.

Ministra Turismului, Khouloud Daibes, a declarat că se aşteaptă, cu această ocazie, la o încetare a distrugerii mărturiilor palestiniene din Ierusalim, fapt care, acuză arabii, este o mişcare menită să creeze o istorie exclusiv evreiască a Oraşului Sfânt. Chiar şi gruparea integristă Hamas a salutat votul din plenul UNESCO.

Din punctul de vedere al filosofului şi consilierului politic palestinian George Giacaman, decizia de la Paris nu va elibera Palestina dar o aşează pe hartă şi, mai ales, generează clivaje între europeni şi Statele Unite.

Un clivaj care nu se manifestă doar transatlantic, ci şi în interiorul Uniunii Europene: 11 state, în frunte cu Franţa, au susţinut admiterea Palestinei, alte 11 (între care Marea Britanie şi Italia) s-au abţinut, în vreme ce Germania, România, Olanda, Cehia şi Lituania au votat împotrivă.

Vicepreşedintele grupului social-democrat din Parlamentul de la Berlin, Gernot Erler, a criticat poziţia Germaniei, acuzând că Guvernul federal a plasat ţara, la fel ca în cazul votului privind Libia de la ONU, într-o ipostază nefavorabilă.

"Nu suntem buni parteneri", a comentat expertul social-democraţilor în politici externe, apreciind că Executivului de la Berlin îi lipseşte voinţa de a da Europei o singură voce.

Cabinetul de criză al Israelului, o formulă restrânsă la opt miniştri ce se reuneşte periodic în momente speciale, va discuta o reacţie la admiterea Palestinei în UNESCO.

Conform cotidianului Haaretz, sunt de aşteptat sancţiuni la adresa conducerii teritoriilor palestiniene; nu este exclusă nici o accelerare a construcţiilor în coloniile israeliene din zonele arabe.

Autor: Cristian Ştefănescu / ag
Redactor:Rodica Binder