Pakistanul în marşarier

Scrutinul parlamentar urmează să aibă loc încă înainte de data de 9 ianuarie. Ce l-a determinat oare pe şeful executivului de la Islamabad?

Că preşedintele Pakistanului a cedat în bună măsură în faţa crescîndei presiuni interne şi mai cu seamă internaţionale, e de necontestat. Cu toate acestea continuă să-şi aştepte răspunsul o serie întreagă de alte întrebări. Pe moment, Musharraf a refuzat de pildă să revoce starea de urgenţă, deşi a promis să permită derularea scrutinului legislativ la data prevăzută iniţial, deci înainte de mijlocul lunii ianuarie.

Preşedintele şi-a anunţat intenţiile în cadrul primei conferinţe de presă pe care a acordat-o dela decretarea stării de urgenţă încoace.

Potrivit lui Musharraff, se va respecta şi termenul dizolvării tuturor parlamentelor, proces care urmează să se încheie la 20 noeimbrie. Liderul de la Islamabad a declarat în context că pentru prima dată alegerile pentru parlamentul naţional şi cele 4 foruri legislative din provincii vor avea loc simultan. In plus vor fi învestite guverne provizorii: la 15 noiembrie pe plan naţional pentru ca guvernele provizorii din provincii să fie instaurate începînd cu data de 20 noiembrie. „Rog Comisia electorală să organizeze alegerile cu maximă celeritate. Ar fi bine ca ele să aibă loc înainte de 9 ianuarie, deci înaintea lunii de doliu Muharram, a precizat Musharraf”.

Şeful statului a repetat că doreşte să-şi depună cît mai rapid jurămîntul în calitate de preşedinte civil. Mai întîi însă e nevoie de sancţionarea realegerii sale în funcţie de către Curtea Supremă. Odată confirmat la cîrma ţării, şeful statului ar urma să-şi dezbrace haina militară şi să renunţe la comanda supremă asupra armatei.

Dar nu e clar cînd anume ar putea avea loc toate acestea.

Imprecizia domneşte şi în privinţa ridicării stării de urgenţă. Şeful statului şi-a justificat din nou demersul, afirmînd că proclamarea ei devenise necesară din pricina conflictului cronic dintre executiv şi Curtea supermă, conflict care a paralizat activitatea guvernamentală în ciuda extinderii concomitente a extremismului islamic.

Din pricina luptelor dintre forţele de securitate şi talibani, care au loc în special în provincia de la frontiera afgană situată în nordvestul ţării starea de urgenţă va rămîne în orice caz în vigoare chiar şi în timpul alegerilor, a declarat Musharraf: „Date fiind tulburările din zonă, atentatele cu bombe şi starea precară a securităţii la frontiera afgană doar starea de excepţie poate garanta menţinerea situaţiei sub control şi lupta împotriva acestor stări de lucruri. Dar alegerile vor fi aboslut corecte şi transparente”, a promis şeful statului pakistanez.

Atît liderii opoziţiei islamiste cît şi unii apărători ai drepturilor omului au respins ideea de alegeri derulate sub stare de urgenţă. Potrivit lor, în asemenea condiţii n-ar fi posibil un scrutin liber şi corect.

Datorită stării de urgenţă activitatea massmediei este îngrădită, iar întrunirile interzise. În această privinţă Musharaff s-a declarat în favoarea punerii în libertate a tuturor politicienilor din opoziţie arestaţi.

„Aştept punerea în libertate a tuturor oamenilor politici reţinuţi şi participarea lor la campania electorală în conformitate cu regulile comisiei electorale. Dacă însă vor tulbura ordinea publică încercînd, în numele democraţiei, să provoace anarhia în Pakistan - nu avem dreptul să permitem acest lucru”, a avertizat preşedintele.

Or, revendicările opoziţiei şi ale unei mari părţi a comunităţii internaţioanle sunt net mai ample. Lui Musharraf i s-a cerut nu numai să se retragă de la conducerea armatei şi să fixeze termenul alegerilor, ci şi să procedeze la grabnica revocare a stării de urgenţă.

Încît preşedintele a refuzat pînă în prezent să cedeze pe toată linia. În mod clar şi fără echivoc, şeful statului a respins şi revendicarea reinstituirii în funcţie a şefului Curţii Supreme.

Lidera opoziţiei, Benazir Bhutto s-a deplasat duminică în localitatea Lahore, spre a organiza un amplu marş spre Islamabad în semn de protest faţă de proclamarea stării de urgenţă. Pînă în prezent n-au avut loc mari demonstraţii antiguvernamentale, ci doar manifestaţii izolate, forţele de securitate dizolvînd rapid protestele de dimensiuni reduse.