1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Pachetul de măsuri privind schimbările climatice în pericol

Opt state din estul Europei membre ameninţă să voteze împotriva pachetului de măsuri privind schimbările climatice.

default

Surpriza a venit de la Italia care a susţinut şi ea, alături de Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria şi ţările baltice că, în condiţiile actuale de criză economică, nu mai sunt de actualitate reglementările cu privire la reducerea emisiilor de CO2. Propunerea trebuia adoptată la Consiliul European din decembrie.Ca de obicei, Polonia s-a situat în fruntea „nemulţumitelor”, deşi pledează pentru o cauză cel puţin bizară.

Se ştie ce influenţe negative asupra mediului are efectul de seră produs de emisiile de CO2. În plus, pachetul privind schimbările climatice conţine şi alte măsuri care să ducă la protejarea mediului, vitale dacă avem în vedere degradarea, după unii specialişti, ireversibilă, a naturii. UE şi-a fixat trei obiective pentru 2020, raportat la 1990: să reducă cu 20% emisiile de gaze de seră, să ridice la 20% din consum proporţia de energie produsă din surse regenerabile şi să facă economii de energie de 20%, incluzând un obiectiv de 10 % privind utilizarea de biocombustibili.

Pachetul de măsuri privind schimbările climatice mai cuprinde propunerea privind repartizarea eforturilor în vederea respectării angajamentului comunitar independent de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele care nu sunt acoperite de sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (cum ar fi transporturile, clădirile, serviciile, instalaţiile industriale de mici dimensiuni, agricultura şi deşeurile).

Ţările estice au şi ele motivele lor pentru a nu accepta aceste măsuri. După ce au trecut prin perioade de tranziţie (unele trec şi acum), au avut nevoie de timp pentru ca industria să fie, cât de cât, pusă pe picioare. Actual, majoritatea înregistrează creşteri economice importante dar sunt afectate din ce în ce mai mult de criza financiară. O reducere a CO2 ar însemna pentru ele o scădere şi mai mare a producţiei, deşi nu toate ating (deocamdată) limita maximă peste care Uniunea Europeană cere imperativ să nu treacă în privinţa cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (EU ETS).

Mai precis, statele est-europene cer luarea în considerare a anului referinţă 1990 şi nu 2005, aşa cum a fost propus de Comisia Europeană. Traian Băsescu a explicat la Consiliul European de săptămâna trecută de ce nu este acceptabil pentru România ca anul de referinţă să fie 2005.

„Iată că astăzi, toate ţările foste comuniste, realizează că a le împinge în 2005, când de fapt, ele au avut costuri uriaşe încă din 1990 când au început procesele de restructurare, când practic au fost ţările cele mai ataşate Acordului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor (din varii motive). Cert este că noi şi acum avem costurile acelor operaţiuni de închidere a industriilor poluante. În procesul de restructurare a industriei româneşti am pensionat oameni la 35 de ani, la 40 de ani…acum avem două milioane de pensionari care nu sunt pensionaţi pe limită de vârstă ci pensionaţi cu anticipaţie. Este un cost pe care îl plătim şi astăzi pentru acţiunea de atunci iar statele acestui grup cer ca efortul lor să fie compensat într-un fel.”

Preşedintele României nu a dat amănunte despre o propunere de compensare dar polonezii au fost mai clari. Conform News In, Polonia ar avea trei obiective: „Varşovia contează pe instituirea unui sistem de trepte pentru evoluţia preţurilor la energie. Polonia doreşte modificarea sistemului propus de Comisie al licitării emisiilor de CO2 şi cere să se ţină cont de PIB-ul fiecărui stat la calcularea costurilor ce decurg din cotele de CO2. De asemenea, ar vrea ca sistemul de tranzacţionare să recompenseze producătorii de electricitate care folosesc tehnologiile cele mai moderne, cu volume de emisii de CO2 mai reduse" a declarat Rafal Grupinski, subsecretar de stat pe lângă premierul polonez.

O propunerea considerată de Polonia „controversată” este de a tranzacţiona fiecare tonă de CO2 emisă de industria grea - producători de energie, siderurgie, industrial chimică şi petrochimică (1 ianuarie 2013) şi de a folosi banii astfel obţinuţi pentru tranziţia către o energie curată.

Uniunea Europeană promovează schimbări care vor avea un impact profund asupra cetăţenilor europeni în deceniile următoare, printre altele, în privinţa gestionarii traficului, transportului public, planificării urbane şi a gestionării gazelor şi apei potabile, inclusiv la nivel personal.