1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Pacea în Orientul Mijlociu - un deziderat aparent utopic

Numeroase probleme nerezolvate în ultimele decenii grevează serios firavele tentative de soluţionare a conflictului din Orientul Mijlociu. La problemele vechi s-au adăugat unele noi, iar unele hibe s-au cronicizat.

default

Că palestinienii doresc proclamarea unilaterală a independenţei propriului stat nu e un secret. Că vor încerca la toamnă s-o obţină, în pofida voinţei SUA şi a ţărilor occidentale, adresându-se Adunării Generale a ONU, unde mizează pe ajutorul Ligii Arabe şi al Organizaţiei Statelor Islamice, spune însă multe despre fundătura în care se află procesul de pace din Orientul Mijlociu.

Reuniunea cvartetului internaţional s-a derulat zadarnic, la 11 iulie, la Washington. Poziţiile SUA, Rusiei, UE şi ale Naţiunilor Unite au rămas în mare parte divergente, deşi actualul preşedinte american a făcut concesii imense părţii arabe şi palestiniene, cerând practic israelienilor să sară peste propria lor umbră.

Obama se pronunţase nu de mult pentru soluţionarea litigiului israeliano-palestinian în baza aşa-ziselor „frontiere” din 1967 şi a unor nesemnificative schimburi teritoriale, mutual acceptate - o abordare virtual inadmisibilă pentru statul evreu. Fiindcă revenirea la acele linii de demarcaţie, fixate în urma războiului din 1948-49, ar însemna nu numai redivizarea capitalei israeliene, Ierusalim, ci şi întoarcerea la graniţe care, în condiţiile războiului modern, nu mai pot fi apărate.

Obama şi-a luat astfel adio de la angajamentele predecesorului său la Casa Albă. George W. Bush recunoscuse, în scrisori adresate premierului israelian Ariel Sharon, că este „nerealist” să se aştepte din partea statului evreu să revină la liniile de demarcaţie în vigoare înainte de războiul de 6 zile din iunie 1967.

UN Generalversammlung in New York Sheikha Haya Rashed Al Khalifa

Vor încerca palestinienii să-şi proclame unilateral independenţa la Adunarea Generală a ONU?

Deşi majore, aceste impedimente de ordin teritorial nu sunt însă decât un mizilic faţă de alt obstacol, practic insurmontabil, care face virtual imposibilă soluţionarea paşnică a conflictului din Orientul Mijlociu. În timp ce, de ani buni, o majoritate clară s-a pronunţat constant în Israel în favoarea unei păci negociate cu palestinienii, în lumea arabă şi islamică şi mai cu seamă în teritoriile autonome lucrurile stau invers.

Doar o minoritate palestiniană acceptă ideea unui stat evreiesc.

Conform unui sondaj reluat de ziarul israelian Jerusalem Post, pe malul apusean al Iordanului şi în fâşia Gaza, cei mai mulţi palestinieni resping atacurile cu rachete din Gaza lansate de gruparea extremistă islamică Hamas şi se pronunţă în favoarea negocierilor. Dar, totodată, 73 la sută din palestinieni sunt de acord cu pasajul din „haditele” islamice, preluat de Carta organizaţiei islamiste Hamas, care le cere musulmanilor să ucidă evrei.

Potrivit aceluiaşi sondaj de opinie, doar unul din trei palestinieni acceptă soluţia celor două state pentru două popoare. 61 de procente au declarat că resping această soluţie. Întrebaţi de soarta Ierusalimului, 92 la sută (din palestinieni) au declarat că va fi capitala Palestinei, 1 la sută că va rămâne capitala statului evreu şi doar 3 procente au văzut Oraşul Sfânt ca o capitală a ambelor naţiuni, în timp ce alţi patru la sută au optat în favoarea internaţionalizării lui.

În aceste condiţii soluţionarea paşnică şi negociată a conflictului - împotriva voinţei declarate a unei majorităţi covârşitoare a uneia din tabere - e pur şi simplu un deziderat utopic.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident