1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Paşapoarte noi pentru fraţi vechi

17 aprilie 2009

România oferă unei majorităţi importante a locuitorilor din Republica Moldova cetăţenia română şi supără nu doar guvernul de la Chişinău, ci şi autorităţile europene.

https://p.dw.com/p/HYy4
Imagine: AP

Bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG scriu astăzi despre oferta lansată de Bucureşti, pe baza căreia fiecare moldovean care poate dovedi că este de etnie română va beneficia de obţinerea cetăţeniei române în regim preferenţial. Jurnaliştii prezintă o parte din istoria teritoriului măcinat de revolte după alegerile recente, pornind de la momentul principatelor române, trecând prin anul 1812, când teritoriul a fost cedat de Imperiul Otoman ţarilor ruşi, ajungând la Marea Unire de la 1918 şi finalizându-se cu anul 1940, când pactul dintre Hitler şi Stalin a transformat Moldova în parte a Uniunii Sovietice.

Pe fundalul protestelor, dar mai ales al înăbuşirii demonstraţiilor din centrul Chişinăului, preşedintele Traian Băsescu şi-a declarat sprijinul pentru vecinii care vorbesc aceiaşi limbă: limba română.

Europarlamentarii spun "Nu!"

Elmar Brok
Elmar BrokImagine: Presse

Propunerea a fost respinsă de Parlamentul European, prin vocea lui Elmar Brok, expert pe probleme de politică externă. Acesta crede că "este imposibil" să înmânezi un milion de paşapoarte româneşti moldovenilor, care ar deveni astfel, automat, cetăţeni ai Uniunii Europene. Chiar dacă statele membre sunt libere să decidă în privinţa politicii de acordare a cetăţeniei, citat de ziarul bavarez, Brok este de părere că "un milion de oameni reprezintă limita pentru care se impune un vot politic".

Dat fiind faptul că, din anul 2014, cetăţenii Uniunii Europene vor beneficia de dreptul deplin la libera circulaţie pe teritoriul comunitar, un alt europarlamentar, creştin-socialul Manfred Weber, solicită înfiinţarea unui mecanism de consultanţă între state, care să reglementeze şi regimul migraţiei în spaţiul comunitar.

Declaraţiile autorităţilor de la Bucureşti amintesc Berlinului de înmânarea paşapoartelor ruseşti locuitorilor din Abhazia şi Osetia de Sud, înaintea războiului cu Georgia din vara anului trecut. Acţiune care, după cum amintesc jurnaliştii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, a fost criticată de guvernul federal. Autorităţile germane sunt îngrijorate de posibila pătrundere a moldovenilor în spaţiul Schengen.

Şi Londra se teme

Şi la Londra, temerile sunt evidente. FINANCIAL TIMES comentează oferta făcută de Bucureşti moldovenilor, dar constată că Uniunea Europeană trebuie să joace cinstit: "Regulile comunitare impun UE să accepte decizia bruscă a României, unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi, de a grăbi acordarea cetăţeniei pentru un milion de moldoveni, chiar dacă nu e de acord cu ea şi nu a fost consultată. Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut marţi Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei, astfel încât cetăţenii de etnie română din Republica Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română. Prin această hotărâre, România a oferit de fapt cetăţenia UE unui sfert din populaţia celui mai sărac stat european, precizează FINANCIAL TIMES. Atitudinea impulsivă a României, deşi nu vizează conflicte de graniţă şi suveranitate, aminteşte totuşi de o eră a transferului de populaţie şi de criterii etnice pentru cetăţenie, pe care UE doreşte să o depăşească. Problema reală a Uniunii Europene se referă la modalitatea de abordare a vecinilor pe care nu intenţionează să-i accepte ca membri.", conchid jurnaliştii prestigioasei publicaţii britanice.

Ceea ce, până nu de mult, a fost raza de speranţă a economiei comunitare, începe să pălească. După cum constată FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG "Bursele est-europene s-au transformat în adevărate coşmaruri". Iar România şi Bulgaria nu reuşesc să scape de corupţia şi criminalitatea organizată, astfel încât potenţialii investitori preferă să se îndrepte spre alte direcţii, golul lăsat pe pieţele de capital fiind tot mai greu de acoperit.

Autor: Alina Kühnel

Responsabil de ediţie: Medana Weident