1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Părinţii succesului

Succesul are mulţi părinţi, afirmă o vorbă veche. Cui i se datorează oare triumful libertăţii de la 9 noiembrie 1989? Întrebarea îşi găseşte în presa germană diverse răspunsuri, mai mult sau mai puţin adecvate.

default

Demolarea Zidului Berlinului, respectiv deschiderea frontierelor blocului comunist, acum două decenii, "nu poate isca în mod normal decât două reacţii: fericire şi recunoştinţă", relevă Osnabruecker Zeitung.

Dar cui i se datorează recunoştinţa?

Polonezilor, în mod cert, reliefează cotidianul german. Şi, mai cu seamă, est-germanilor care au ieşit în stradă, „profitând cu înţelepciune, curaj şi măsură de momentul degringoladei puterii comuniste. Cetăţenii din Berlin, Leipzig şi Magdeburg au scris istoria în sensul ei cel mai bun”. Ca atare, ziua de 9 noiembrie ar trebuie să fie ziua cinstirii lor.

Magdeburger Zeitung lărgeşte perspectiva şi scoate în evidenţă că meritul eliberării nu trebuie atribuit doar germanilor, obţinerea ei fiind în realitate "rezultatul unei vaste mişcări" alimentate de surse dintre cele mai diverse, între care şi ruseşti şi poloneze. "Fusese o mişcare atât de puternică încât forţase reaşezarea istoriei pe temeiuri noi".

Frankfurter Allgemeine Zeitung conferă atâta greutate datei de 9 noiembrie încât consideră că reprezintă în chip indubitabil "ziua naţională secretă a germanilor". Secretă, pentru că nu poate fi oficială, devreme ce această zi nu se poate desprinde de umbra ei neagră pe care i-au imprimat-o naziştii la 9 noiembrie 1938, când au declanşat pogromurile la scară naţională împotriva evreilor din întreaga Germanie.

Mulţi, relevă ziarul din Frankfurt," s-au întrebat dacă e posibil oare să te bucuri de libertate şi reunificare, câtă vreme în această zi au avut loc grozăvii de anvergura celor din 1938?" Ziarul crede totuşi că este posibil să te bucuri (de binele libertăţii cucerite acum 20 de ani), "fără să uiţi şi fără să refulezi însă (răul crimelor comise cu 7 decenii în urmă). Încât 9 noiembrie nu mai este doar o zi ruşinii naţionale, ci este şi, concomitent, una a fericirii naţionale", mai afirmă ziarul conservator din Frankfurt.

Die Welt de la Berlin scoate în evidenţă rolul special jucat în evenimentele din 1989 de liderii marilor puteri. Ultimul şef de stat şi de partid sovietic, Gorbaciov ar fi fost primul lider de la Kremlin "care şi-a abandonat postura de aparacik, apărând în Europa ca un om. Iniţial, Gorbaciov încercase desigur să slăbească Alianţa Nord-Atlantică. Occidentul a avut dreptate să-l întâmpine iniţial cu neîncredere. Când a devenit însă clar că urmăreşte o deschidere reală, germanii şi partenerii lor au reacţionat într-un mod optim. Fără Helmuth Kohl şi fără George Bush, nu s-ar fi putut realiza unificarea, iar fără Gorbaciov ar fi rămas o himeră", mai crede cotidianul de dreapta berlinez.

În fine, Rheinische Post din Düsseldorf se felicită că naţiunea reunificată e respectată pretutindeni pe glob şi că Germania a devenit, din 1989 încoace, o ţară înconjurată de prieteni şi nu mai constituie un stat din prima linie a frontului, cum a fost în timpul Războiului Rece. Toate acestea "nu sunt realizări fireşti şi de la sine înţelese", relevă ziarul, constatând că "Europa continuă din fericire să fie un şantier, după ce decenii la rând n-a fost decât un spaţiu în care nu se mişca nimic".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu