1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Până unde ajunge influenţa lui Erdogan?

Turcia combate prin toate mijloacele Mişcarea Gülen. Preşedintele Erdogan cere europenilor să îl sprijine, prin extrădări şi "controale" la şcoli. Europa nu reacţionează.

Pentru ministrul turc de extrene, Mevlüt Cavusoglu, lucrurile sunt clare: "Germania trebuie să îi extrădeze pe judecătorii şi procurorii acestui stat paralel". Se referă la Mişcarea Hizmet a imamului Fethullah Gülen.

Cavusoglu nu numeşte persoane concrete. Dar se ştie la cine se referă: cei doi foşti procurori turci Zekeriya Öz şi Celal Kara. Ambii au fugit din Turcia în august 2015, pentru a scăpa de detenţie.

Răspunsul Berlinului pentru ministrul turc de externe este clar: nu cu noi. Până în prezent nici nu s-a confirmat în vreun fel că cei doi bărbaţi s-ar afla în Germania. Şi chiar dacă ar fi aici, Turcia nu ar obţine extrădarea lor.

Mari piedici

Pe căi diplomatice, cererile privind extrădarea trebuie să fie înregistrate la Ministerul Federal de Externe. În cazul celor doi procurori, ele au ajuns la Berlin.

Acum este rândul justiţiei, mai exact al procuraturii şi al tribunalului competent să preia cazurile. Pentru a fi extrădaţi, cetăţenii străini trebuie să fie condamnaţi pe baza legii germane.

Preşedintele judecătorilor germani a anunţat însă că: "E nevoie de dovezi concrete, credibile, pentru ca cetăţenii turci care se află pe teritoriul Germaniei şi au fost implicaţi în puciul din Turcia să fie expulzaţi."

Şi cancelara Merkel s-a referit la cererea de extrădare. Deşi a vorbit în mod concret despre PKK, declaraţia lui Merkel este valabilă şi pentru simpatizanţii lui Gülen: "trebuie să urmăm principiile statului de drept". Astfel încât persoanele urmărite politic nu pot fi din capul locului extrădate. Iar cetăţenii care au dublă cetăţenie, turcă şi germană, nu pot fi expulzaţi în Turcia, conform constituţiei.

Turcia cere controale în şcolile germane

Urteil zu muslimischen Gebeten in der Schule

Lista pretenţiilor nu se termină aici. Guvernul turc mai solicită şi "controlul şi reevaluarea" şcolilor, ascociaţiilor şi a organizaţiilor apropiate de Mişcarea Gülen.

Premierul ecologist al landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, a declarat pentru Frankfurter Allgemeinen Zeitung că "în mod evident, nu va face aşa ceva". Referindu-se la o şcoală din Stuttgart, despre care guvernanţii turci susţin că ar fi "administrată" de Gülen, Kretschmann a precizat: "aceasta este o şcoală germană în care se predă după sistemul din Baden-Württemberg şi nu după planurile domnului Gülen."

Expertul CDU pe probleme de politică internă, Wolfgang Bosbach a menţionat că este absolut în regulă să i se arate Turciei unde îi sunt graniţele. Şi cererea de extrădare a puciştilor care ar fi ajuns în Germania este respinsă. În opinia lui Bosbach, justiţia germană nu este "braţul prelungit al lui Erdogan".

"Acţiuni de epurare" şi în Balcani

Şcoli şi organizaţii din toată Europa au intrat în atenţia guvernului turc. "Acţiunile de epurare", cum numeşte Erdogan miile de condamnări după puciul eşuat, se concentrează acum şi pe unităţile de învăţământ din sud-estul Europei. Mai multe state din zonă au primit solicitări din partea ambasadelor sau consulatelor turceşti pentru a închide "şcolile Gülen".

Fethullah Gülen, imamul care trăieşte în exil în SUA şi considerat "duşmanul de moarte" a lui Erdogan, este iniţiatorul unei reţele internaţionale private de şcoli, finanţate prin taxe şi donaţii. În zona balcanică ele sunt considerate o alternativă binevenită la sistemul public de învăţământ, de multe ori învechit. Elevii acestor şcoli se pot lăuda cu performanţe foarte bune.

Atât administratorii cât şi ministerele de resort din statele sud-est europene neagă orice acuzaţie privind "îndoctrinarea" elevilor. Şcolile respectă strict sistemul de învăţământ și legislația din statele respective ca şi programele în vigoare.

Reprezentanţele Turciei fac presiuni

Acţiunile Ankarei stârnesc nesiguranţă şi indignare. În România, Consulatul Turciei din Constanța a solicitat închiderea directă a mai multor şcoli. Ministerul Educaţiei Naţionale a respins cu fermitate solcitările şi a anunţat că şcolile nu vor fi închise.

Informaţii asemănătoare ne-au parvenit şi din Bulgaria. Elevii şi părinţii sunt supuşi unor presiuni masive de către angajaţii ambasadei turce care le cer să se transfere la alte unităţi de învăţământ, dată fiind planificata închidere a şcolilor.

Dragodan Viertel in Pristina, Kosovo

În Bosnia, ambasadorul Turciei a solicitat guvernului şi părinţilor să demonstreze împotriva acestor şcoli pe care le-a numit "organizaţii teroriste". În capitala Macedoniei, asociaţia minorităţii turce a solicitat "epurarea" ţării de "trădători".

La acestea se adaugă soclitarea Turciei de a-i "pedepsi" pe jurnaliştii critici. Comentariile ironice ale cunoscutului jurnalist kosovar Berat Buzhala referitoare la puciul din Turcia au atras reacţii violente din partea Ambasadei Turciei de la Pristina. Guvernului de la Kosovo i s-a solicitat să îl dea în judecată pe Buzhala. Ministrul de externe Enver Hoxhaj s-a referit la această solicitare ca fiind "inacceptabilă" şi "complet exagerată".

Procurori, elevi, jurnalişti - încercările guvernului turc de a se implica în treburile interne ale altor state sunt tot mai dese. Şi, în timp ce politicienii europeni resping cu fermitate amestecul lui Erdogan, preşedintele turc se simte tot mai neînţeles. Occidentul, spune el, ar trebui să îl laude pentru înfrângera puciului şi nu să fie de partea puciştilor.

Între timp însă, Erdogan anunţă că retrage toate plângerile referitoare la jignirea preşedintelui. Măsura este valabilă doar în interiorul Turciei. Judecătorii rămâşi în funcţie în Turcia se pot concentra acum pe alte cauze, dat fiind că, după cum anunţa în urmă cu doar câteva luni ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, nu mai puţin de 1800 de plângeri referitoare la jignirea preşedintelui Erdogan fuseseră depuse la tribunalele din Turcia.

Referindu-se la această decizie, Erdogan a ţinut să precizeze că generozitatea prin care îi iartă pe cei care nu l-au respectat va avea un caracter unic: "doar de această dată" cei care au greşit jignindu-l nu vor fi deferiţi justiţiei.