1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Până când Osama este peste mări si ţări

Reforma serviciilor secrete americane este banală si ascunde problema principală: birocraţia. Astfel că dacă patronul a-Queda ar fi reperat undeva pe glob, ar putea apărea ezitările: oare informaţia e reală? În proporţie de 70 %? Sau de 50 %?

Cât la sută Osama bin Laden o fi în această foto-informaţie?

Cât la sută Osama bin Laden o fi în această foto-informaţie?

Comisia pentru cercetarea evenimentelor de la 11 septembrie a avansat numeroase propuneri pentru reforma serviciilor secrete. Cei doi candidaţi la presedinţie se întrec în a sublinia importanţa implementării imediate a propunerilor de reformă ale comisiei. Pentru cei care sunt într-o anumită măsură familiarizaţi cu subiectul, reformele nu sunt însă foarte promiţătoare, notează autorul.

Este fără îndoială de dorit ca cele 12 sau 13 servicii secrete să procedeze la un schimb de informaţii, acest lucru nu necesită sublinieri speciale. La fel de puţin important este dacă şeful serviciilor secrete va fi sau nu membru al guvernului. Ceea ce contează este dacă acest şef va avea cu adevărat prerogativele necesare luării deciziilor importante în ceea ce priveşte bugetul si repartizarea fondurilor pentru fiecare serviciu secret în parte. Or tocmai aceste prerogative nu îi vor fi acordate, indiferent dacă face sau nu parte din guvern.

La fel de importantă este existenţa unei relaţii strânse, de încredere între acest şef şi preşedinte. Alegerea unui coordonator pentru 4 sau 6 ani sau pe durata unui mandat prezidenţial este la fel de puţin importantă precum decizia de a-l implica în luarea deciziilor politice sau nu. Deşi s-a dorit mereu ca şefii serviciilor secrete să adune doar informaţii şi să le evalueze, în realitate situţia a fost mereu alta. Părerea acestor şefi ar trebui ascultată, fără a fi preluată în mod obligatoriu, recomandă Walter Laqueur.

Cel mai mare duşman al serviciilor secrete americane este inimaginabilă birocraţie. Comisia pentru investigarea evenimentelor de la 11 septembrie nu a făcut decât să analizeze nesfârşitele şedinţe ale nenumăratelor comisii, care trebuiau să îşi trimită hotărârile altor 85 de comisii si subcomisii ale congresului.

Faptul că în aceste conditii se mai şi întâmpla ceva este un adevărat miracol.

Dacă Osama era reperat undeva pe glob, apăreau ezitările: oare informaţia e reală în proporţie de 70 % sau de 50 %? În activitatea serviciilor secrete, piedica cea mai mare o constituiau ofiţerii superiori de armată, obişnuiţi să acţioneze doar dacă atitudinea de inamic era clară, situaţie rar întâlnită în lupta contra terorismului. In armată sunt necesare structurile birocratice si hierarhice, dar pentru un serviciu secret, unde îndrăzneala, viteza de reacţie si iniţiativa personală sunt cuvinte cheie , aceste practici nu sunt tocmai potrivite. Privind retrospectiv, s-a dovedit a fi o greşeală încredinţarea luptei contra terorismului în primul rând armatei. Până când maşinăria birocratică lua o hotărâre , erau Osama şi ai săi colaboratori peste mări si ţări, la propriu si la figurat.

Al Queda a fost fondată în 1988, serviciilor secrete le-au trebuit 10 ani până să afle despre ce este vorba în realitate, pe atunci Osama era catalogat doar drept “finanţator” al grupării.

Walter Laqueur admite că intr-o societate democratică o parte a acestor probleme nu se pot rezolva si că trebuie să existe un control asupra activităţii serviciilor secrete. Este într-adevăr improbabil că vor putea fi împiedicate toate atacurile teroriste, activitatea grupărilor teroriste ar putea fi substabţial subminată, consideră autorul articolului, reputatul expert în materie Walter Laqueur.

  • Data 17.08.2004
  • Autoare/Autor Note de lectură de Ana-Maria Mihaiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1dR
  • Data 17.08.2004
  • Autoare/Autor Note de lectură de Ana-Maria Mihaiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1dR