1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Orientul Apropiat şi Mijlociu între pace şi război

Carsten Kuehntop/Petre Iancu20 decembrie 2004

In principiu blocul conservator Likud, principala grupare guvernamentală din Israel şi partidul laburist din opoziţie s-au înţeles asupra unui program comun de guvernare...

https://p.dw.com/p/B1a0
Adversari aliaţi. Un paradox? Nu în cazul premierului israelian Ariel Sharon (în dreapta) şi a predecesorului său de stânga la cârma statului evreu, Shimon Peres, aflaţi aici alături la festivităţile prilejuite de centenarul Herzl, la 8 iulie 2
Adversari aliaţi. Un paradox? Nu în cazul premierului israelian Ariel Sharon (în dreapta) şi a predecesorului său de stânga la cârma statului evreu, Shimon Peres, aflaţi aici alături la festivităţile prilejuite de centenarul Herzl, la 8 iulie 2Imagine: AP

Importanţa acestei alianţe între formaţiunile de centru-dreapta şi centru stânga e greu de subestimat, devreme ce, de constituirea ei, depinde reuşita proiectului de retragere israeliană din Gaza, propus de primul ministru Ariel Sharon. La finele săptămânii, acordul de principiu dintre conservatorii blocului Likud şi stânga laburistă condusă de fostul premier Shimon Peres se mai confrunta cu două obstacole: Introducerea în executiv a unui partid religios necesar obţinerii unei majorităţi parlamentare suficiente, precum şi disputa dintre Peres şi Ehud Olmert, mâna dreapta a premierului, care insistă să-şi păstreze portofoliul de adjunct al lui Sharon la cârma guvernului.

In răstimp, cabinetul israelian a mai făcut un gest de bunăvoimnţă la adresa arabilor, mai exact a egiptenilor anunţînd punerea în libertate a 170 de deţinuţi palestinieni. Statul evreu înţelege astfel să-i mulţumească preşedintelui egiptean Hosni Mubarak, care a ordonat recent eliberarea unui om de afaceri israelian de origine arabă condamnat şi închis timp de 8 ani, în Egipt, sub acuzaţia de spionaj. Demersurile celor două ţări documentează ameliorarea semnificativă a relaţiilor dintre Ierusalim şi Cairo.

In înschisorile israeliene se ma află aproximativ 7.000 de deţinuţi palestinieni, majoritatea celor eliberaţi acum făcând parte din gruparea Fatah. Oficialităţile israeliene pleacă de la premisa că punerea lor în libertate va contribui şi la îmbunătăţirera raportirulor statului evreu cu palestinienii, deşi conducerea de la Ramallah nu s-a arătat câtuşi de puţin impresionantă de gestul Ieursalimului.

Potrivit conducerii palestiniene, celor mai mulţi din cei scoşi acum din închisori le-ar fi expirat oricum pedepsele peste puţină vreme.

Pe de altă parte, forţele de securitate ale statului evreu şi-au continuat operaţiunile antiextremiste din Gaza, tancurile şi buldozerele israeliene ocupând poziţii în localitatea Chan Yunis, din sudul fâşiei. Cea mai amplă operaţiune militară derulată în Gaza după decesul liderului OEP Arafat s-a soldat până în prezent cu moartea a 11 palestinieni, din care trei civili. Forţele de securitate încearcă să pună capăt astfel tirurilor de mortiere lansate de palestinieni asupra oraşelor şi aşezărilor evreieşti. Săptămâna trecută teroriştii palestinieni au tras zeci de obuze asupra localităţilor israseliene, ucigând o femeie. In ciuda operaţiunilor armatei, în cursul zilei de ieri extremiştii palestinieni au reuşit să lanseze o nouă rachetă de tip Kassam asupra oraşului israelian Sderot, din sudul ţării, rănind trei persoane.

Liderul actual al OEP, Mahmud Abbas a condamnat intervenţia israeliană din Gaza, afirmând că statul evreu ar încerca să torpileze alegerile palestiniene de la 9 ianuarie. Graţie retragerii din cursă a lui Marvan Barguti, condamnat şi deţinut în Israelul pentru multiple asasinate şi atentate teroriste, Abbas conduce detaşat în sondajele de opinie palestiniene.