1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Înţelegeri bilaterale împotriva UE

22 septembrie 2017

Polonia şi Ungaria se opun în continuare unei cote de refugiaţi, în ciuda deciziei Curţii Europene de Justiţie. Guvernul polonez a copiat numeroase măsuri antidemocratice din Ungaria.

https://p.dw.com/p/2kULh
Polen Beata Szydlo und Viktor Orban in Warschau
Imagine: picture alliance/Pacific Press Agency/J. Ratz

Premierul ungar Viktor Orban se afla vineri din nou la Varşovia. Formal este vorba de o vizită de răspuns la cea efectuată de premiera poloneză Beata Szydlo la Budapesta în 2015, la câteva luni de la victoria la urne a partidului "Justiţie şi Echitate" (PiS), condus de Jaroslav Kaczynski. Dar cei doi şefi de guvern s-au tot întâlnit de atunci, pentru a-şi coordona politica europeană.

Întâlnirea de vineri va avea pe agendă "presiunile Comisiei Europene asupra ţărilor noastre", după cum a comunicat laconic guvernul polonez. Szydlo şi Orban se întâlnesc înaintea alegerilor generale din Germania, fiindcă pleacă de la premisa că Angela Merkel va rămâne în continuare şefă a executivului de la Berlin. În plus, cei doi şefi de guvern nu obosesc să critice Berlinul pentru presupusele tendinţe de hegemonie la nivelul UE şi pentru agravarea crizei refugiaţilor.

Lupta pentru o nouă politică a UE vizând refugiaţii

Dar principalul conflict cu instituţiile de la Bruxelles este pentru cei doi şefi de guvern echitabila redistribuire a refugiaţilor în toate statele membre ale UE. La începutul lunii septembrie, Ungariei şi Slovaciei li s-a respins o plângere susţinută ulterior şi de Polonia, împotriva cotelor de refugiaţi stabilite de UE, depusă la Curtea Europeană de Justiţie. Ca urmare, comisarul european pentru Interne şi Refugiaţi, Dimitris Avramopoulos, a ameninţat Budapesta şi Varşovia cu o procedură de sancţionare a încălcării acordurilor europene, fiindcă nu au oferit găzduire niciunui refugiat din taberele existente în Grecia şi Italia. Avramopoulos a dat timp Ungariei şi Poloniei câteva săptămâni pentru a-şi modifica poziţia. Responsabili din ambele ţări susţin însă că preferă să ia în calcul penalizări financiare decât să aplice hotârârea Curţii Europene de Justiţie.

Orban a anunţat între timp că va lupta la Bruxelles pentru o modificare a politicii UE vizând refugiaţii. Polonia a comunicat deja că sprijină acest demers. Cele două ţări subliniază că graniţele externe ale UE trebuie mai bine păzite iar refugiaţii trebuie ajutaţi în ţările lor de origine. Polonia a promis zilele trecute că va vira încă în acest an 50 de milioane de euro într-un fond special al Băncii Europene de Investiţii (EBI), destinat unor ajutoare umanitare în Siria. La rândul ei Ungaria cere UE bani pentru plata gardului înălţat la graniţa sa sudică.

Pe lângă chestiunea refugiaţilor, Ungaria şi Polonia sunt implicate şi în alte dispute cu UE. Partidul lui Orban, Fidesz, a început imediat după victoria la urne să îngrădească Curtea Constituţională, separaţia puterilor, libertatea presei şi activitatea ONG-urilor. La fel a făcut mai târziu şi PiS din Polonia. Instituţiile de la Bruxelles au reacţionat cu plângeri şi cu iniţierea unui mecanism de dialog aşa cum este prevăzut de procedura de stat de drept demarată pentru prima dată împotriva Poloniei. La fel ca şi guvernul polonez, Orban spune că apără voinţa poporului său şi luptă pentru suveranitatea ţării. Premierul ungar aplică cu succes această politică de şapte ani, iar Polonia de doi.

Sprijin reciproc prin promisiuni de veto

Împotriva celor două state membre ale UE posibilităţile instituţiilor de la Bruxelles s-au dovedit până acum destul de limitate. În cazul în care se va aplica articolul şapte al acordurilor europene, premierii Poloniei şi Ungariei au anunţat deja că se vor sprijini reciproc şi vor bloca procedura prin veto. Acea procedură de sancţionare trebuie aprobată în unanimitate de toate cele 28 de ţări membre. De asemenea este neclar ce se va întâmpla dacă o ţară nu onorează pedepsele financiare decise după o procedură de sancţionare a încălcării acordurilor europene.

Nu se ştie dacă Orban se va întâlni la Varşovia şi cu eminenţa cenuşie a guvernului polonez, liderul partidului de guverământ PiS, Jaroslav Kaczynski. Acesta nu are nicio funcţie guvernamentală, dar dictează politica guvernului Szydlo. Începutul strânselor relaţii de colaborare între Budapesta şi Varşovia a fost de altfel făcut în cadrul unei întrevederi secrete a celor doi şefi de partid, care s-a desfăşurat în ianuarie 2016 în satul polonez Niedzica, aflat în apropierea frontierei cu Slovacia.

Autor: Paul Flückiger/vd