1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Optimismul tot mai accentuat al extremei drepte

Cît de extins, cît de periculos e extremismuld e dreapta german? Un studiu al sociologilor germani relevă că activiştii extremismului de dreapta şi-au depăşit sentimentul neputinţei.

Extremismul de dreapta german e perceput adesea ca un fenomen marginal, care şochează, ce-i drept, şi face uneori titluri de-o şchioapă, fiind situat însă undeva departe de cei mai mullţi dintre noi. Or, lucrurile nu stau din păcate aşa, după cum a reieşit dintr-un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii din Leipzig, în colaborare cu fundaţia Friedrich Ebert, care este apropiată de Partidul Social-Democrat.

Profesorul Elmar Braehler nu-şi pierde vremea să perpetueze prejudecăţile curente. Ideea potrivit căreia extremismul de dreapta ar fi o chestiune care i-ar privi doar pe tinerii estgermani nu corespunde realităţii, relevă expertul german: Potrivit lui, „cei mai mulţi se înşeală grav închipuindu-şi că extremiştii de dreapta sunt doar tineri bărbaţi din landurile răsăritene ale Germaniei. La o privire mai atentă se constată că majoritatea celor profesînd atitudini neonaziste sau extremiste de dreapta e alcătuită din persoane de peste 60 de ani, în speţă născute înainte de 1946”. Dacă în calcul se include sexul şi provenienţa occidentală sau răsăriteană, reiese că oamenii care adoptă poziţii de extremă dreapta sunt, în special, bărbaţi vîrstnici din vestul Germaniei”.

Dar ei nu sunt singurii. Atitudinile, opiniile şi convingerile de tip neonazist sunt împărtăşite de oameni aparţinînd tuturor categoriilor şi straturilor sociale, tuturor generaţiilor din toate regiunile Germaniei. S-a constatat existenţa unei adînc fixate concepţii extremiste de dreapta despre lume şi viaţă la aproape 9 la sută din cetăţenii germani. In total au fost studiaţi 5.000 de germani, extremiştii din vest depăşindu-i net, numeric, pe cei din est. Fiindcă în răsărit 6,6 la sută se orientează clar către extrema dreapta, în vest fiind vorba de peste 9 procente.

Mult mai amplu este însă numărul celor care nutresc convingeri xenofobe şi antisemite. Aproape 50 la sută din cei întrebaţi au indicat că străinii ar „profita în mod ilegitim” de măsurile de protecţie socială ale statului asistenţial. Unul din 5 a afirmat că evreii ar exercita „prea multă influenţă”. Din investigaţia universatorilor din Leipzig rezultă că antisemitismul e mai accentuat în vest, iar xenofobia în est. Dar, conform autorilor studiului, nu toţi cei nouă la sută se pronunţă la urne în favoarea unui partid de extremă dreapta, întrucît unii din aceşti alegători nu doresc să se considere marginali şi să voteze pentru o formaţiune mică şi insignifiantă, ci preferă să se ralieze majorităţii.

Ca atare, cei mai mulţi extremişti de dreapta sfîrşesc prin a alege partidele clasice, de centru-dreapta sau centru-stînga, CDU şi SPD, subliniază profesorul Braehler. Relativ puţini sunt, potrivit lui, cei care, făcînd parte din sîmburele dur al mişcării neonaziste, aleg formaţiuni de orientare similară, precum NPD, Republicanii sau DVU. In acest segment al electoratului se găsesc destul de mulţi care nu se prezintă la urne de loc.

Ce demersuri ar trebui adoptate spre a se combate eficient extremismul de dreapta? Conform lui Oliver Decker, cel de-al doilea autor al studiului, „marile partide ar trebui să se delimiteze riguros de tezele şi ideile extremei drepte şi să treacă la controfensivă împotriva celor ce le propagă”.

In mod semnificativ, cetăţenii întrebaţi au manifestat o înclinaţie pronunţată spre statul autoritar şi antidemocratic. Unul din patru a aprobat de pildă afirmaţia potrivit căreia, Germania ar avea nevoie de „un singur partid puternic care să reprezinte comunitatea naţională”. Fiecare al şaselea a indicat că-şi doreşte un „Fuehrer”, un mare conducător care să domnească în Germania cu o mînă de fier.

In genere, cercetătorii au constatat că există şi o clară corelaţie între cei ale căror atitudini tind să se cantoneze în zona extremei drepte, respectiv au o propensiune spre ea şi sentimentul lor că ar fi dezavantajaţi.

Ceea, potrivit lui Oliver Decker, „înseamnă că aceşti oameni nu se simt bine în anturajul lor social sau particular. Ei sunt convinşi că n-are nici un rost să se angajeze politic şi că părerea lor nu contează”.

In mod semnificativ, aceste persoane aparţin în genere segmentului celor care încă nu şi-au fixat definitiv opţiunea extremistă de dreapta. In schimb sîmburele dur al neonaziştilor şi extremiştilor de dreapta e format din indivizi care par să-şi fi depăşit sentimentul impotenţei politice.

  • Data 10.11.2006
  • Autoare/Autor Sara Boss/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1IS
  • Data 10.11.2006
  • Autoare/Autor Sara Boss/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1IS