1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Opinie: Trump declară război presei critice

Conferinţa de presă a lui Donald Trump a fost o declaraţie deschisă de război la adresa mass-mediei critice, crede Ines Pohl.

Cu cât o situaţie este mai complicată, cu atât mai important este să facem un pas în spate pentru a nu pierde din vedere esenţialul. Miercuri, viitorul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, a susţinut prima sa aşa-zisă conferinţă de presă în această funcţie. Intr-o democraţie, libertatea presei constituie un drept fundamental, în baza căruia jurnaliştii preiau o funcţie de control asupra politicului, ori prin investigaţii serioase, ori prin întrebări persistente în cadrul unor conferinţe de presă.

Această întâlnire a preşedintelui ales Trump cu reprezenanţii presei fusese anunţată din timp şi reprogramată de mai multe ori. Scopul ei declarat era clarificarea situaţiei lui Trump, modul în care va reuşi să separe afacerile sale private de puterea prezidenţială. Întrebările legate de acest subiect sunt mai mult decât justificate, având în vedere că, spre exemplu, ar putea profita direct de pe urma hotelurilor sale, pe care le-ar putea pune la dispoziţie unor politicieni sau lobby-işti. Şi în legătură cu posibilitatea amestecului între afacerile sale în întreaga lume şi înţelegeri politice există dubii. Chiar dacă nu ar fi vorba despre legături directe între aceste două domenii, ci doar indirecte, având în vedere că Trump ar beneficia de informaţii care l-ar avantaja net faţă de concurenţi.

Reproşuri dure

Ines Pohl

Ines Pohl, DW-Washington

În seara de dinaintea conferinţei de presă au fost lansate în presa americană - printre altele de CNN - informaţii despre o posibilă compromitere a celui ce urmează să devină cel mai puternic om de stat din lume. Conform acestor informaţii obţinute de serviciile secrete americane şi devenite publice cu puţine zile înaintea preluării mandatului, serviciile secrete ruseşti ar deţine materiale prin care Trump ar fi vulnerabil, atât în plan privat cât şi în plan economic. Trump a reacţionat cu promptitudine. I-a numit mincinioşi pe jurnaliştii care au publicat informaţiile şi a comparat acţiunile serviciilor secrete americane cu metodele folosite în Germania nazistă. Ca şi până acum, Trump a postat reacţiile sale mai intâi pe Twitter. Acuzaţiile sale sunt grave şi oglindesc situaţia ameninţătoare în care se află societatea americană în momentul de faţă.

Relaţia dintre polticieni şi presă este dintodeauna una complicată datorită intereselor adeseori divergente. Aşa a fost şi în timpul mandatului lui Barack Obama. În istoria recentă a SUA niciun preşedinte nu s-a întâlnit atât de rar cu reprezentanţii media ca Obama. Dar în timpul ultimei campanii electorale, relaţia presă-politic a fost atât de puternic otrăvită, încât a ajuns să zdruncine ţara din temelii. Această evoluţie se datorează în mare parte stilului agresiv al lui Trump şi modului său de a folosi mediile sociale pentru a disemina informaţii neverificate şi minciuni, cum ar fi cele despre propriile impozite plătite sau despre starea chipurile precară a economiei americane.

Mai periculoasă este însă neîncrederea generală în munca jurnalistică, pe care a răspândit-o Trump. Pentru el nu contează cât de fondate ar fi informaţiile critice - Trump le declară din start ca fiind falsificate. Un control critic al guvernării din partea presei devine practic imposibil. Ceea ce nu corespunde propriei viziuni asupra lumii va fi catalogat drept minciună.

Dar această concluizie nu e valabilă doar pentru tabăra lui Trump. Şi adversarii lui au preluat sau difuzat în repetate rânduri informaţii critice despre Trump fără să le verifice. Reproşul adus mediei liberale legate de jurnalismul părtinitor şi deformarea realităţii nu sunt întotdeauna exagerate!

Fără răspuns

Miercuri, Donald Trump a arătat clar cum va proceda pe viitor cu jurnaliştii critici. Unui reporter CNN i-a refuzat răspunsul învinuindu-l de falsificarea ştirilor. Întrebările dure din partea altor jurnalişti au fost contrate cu maliţiozitate. Au lipsit răspunsurile clare la o serie de întrebări substanţiale. În schimb, Trump le-a servit jurnaliştilor promisiuni goale: introducerea unui nou sistem de asigurare medicală, eliminarea "Obamacare" sau ridicarea unui zid la graniţa de sud, pentru care Mexicul va achita cândva costurile.

Modul în care va reuşi să despartă interesele private de cele politice a fost prezentat de către avocata lui Trump, care a dat citire unei declaraţii minuţios pregătite. Afacerile sale, ni s-a spus, vor fi preluate de fiii săi, iar Trump nu se va interesa, până la sfârşitul mandatului său de preşedinte,  de modul  în care vor fi gestionate. Întrebări despre detaliile acestei înţelegeri nu au fost acceptate. În schimb, Trump şi-a mai prezentat o dată pe larg virtuţile, printre altele spunând că ar fi cel mai mare generator de locuri de muncă pe care l-a creat vreodată Dumnezeu.

În realitate, evenimentul de miercuri nu a fost o conferinţă de presă. Dar am primit semnale clare despre modul în care Trump are de gând să-i trateze pe jurnaliştii critici. "Veţi fi concediaţi!" a fost ultima sa propoziţie, adresată în glumă fiilor săi, dacă nu vor avea grijă ca afacerile să meargă bine. Gluma nu a fost gustată de niciun jurnalist din sală.

Autoare: Ines Pohl / rcs