1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Opinie: La protestul impertinenților

Moldovenii nu au un lider național neîncolțit de corupție care să vrea să facă politică. De aceea încearcă să se debaraseze de guvernanți, făcând „alianță” cu alții care încearcă să-i folosească pentru a prelua puterea.

Președinția și Parlamentul Republicii Moldova sunt despărțite doar de bulevardul Ștefan cel Mare. Aici, de câteva zile, și-au montat corturile exponenții a două partide pro-ruse – Partidul Socialiștilor (condus de ex-comunistul Igor Dodon) și „Partidul Nostru” (condus de Renato Usatîi, care a declarat că se vrea un fel de Lukașenko de Moldova). Aceștia protestează contra oligarhilor de la guvernare sub tricolor și sub ceea ce ei numesc „drapelul lui Ștefan cel Mare”. La aproximativ 300 de metri de cele două edificii statale (devastate în timpul protestelor anticomuniste din 7 aprilie 2009) se află clădirea Guvernului. Începând cu 6 septembrie, și această instituție statală este pichetată non-stop de manifestanți, adunați la chemarea Platformei civice „Demnitate și Adevăr” (care intenționează să creeze un nou partid) sub tricolor și drapelul UE. Manifestanții din fața Guvernului au înființat în Piața Marii Adunări Naționale ceea ce ei numesc „orășelul demnității”, iar protestatarii dislocați în fața Președinției și Parlamentului au numit locația „orășelul victoriei”. Deși, aparent, au orientări geopolitice diferite și țin discursuri pentru segmente de electorat cu viziuni politice diametral opuse, liderii celor două tabere de manifestanți își aruncă replici aproape tandre, iar zilele acestea chiar s-au întâlnit „pe un teren neutru”. Revendicările celor două tabere sunt identice – demisia in corpore a conducerii corupte a Republicii Moldova și organizarea alegerilor anticipate. Într-un orășel de corturi răsună cântecele patriotice despre tricolorul românesc ale lui Ion și Doina Aldeateodorovici (aici a cântat și fiul lor Cristofor Aldeateodorovici), iar în celălalt – cântece revoluționare rusești. Dacă te poziționezi la mijloc, poți simți, dintr-un singur loc, tot haosul, contrastele și starea antagonistă care predomină în întreaga țară. În tabăra pro-rușilor, noaptea, manifestanții privesc filme pe un monitor montat, dansează și fierb terci de hrișcă. În tabăra pro-europenilor, manifestanții privesc știri la TV.

Cine sunt organizatorii?

Oficial, nici Rusia, nici UE nu au nici o atribuție – sunt două manifestații anticorupție și mulți din cei care au venit să protesteze într-adevăr sunt afectați de furtul masiv al banilor publici. Își doresc ca actuala guvernare, care se pretinde a fi una pro-europeană, să cadă, pentru că i-a furat. Dar se pare că scenariul se repetă. În 2001, pe fondul dezamăgirii profunde a cetățenilor față de forțele reformatoare excesiv de corupte, comuniștii pro-ruși au obținut majoritate constituțională în Parlament - 71 de mandate din totalul de 101 și s-au menținut la putere 8 ani, fiind alungați prin proteste stradale violente, soldate cu incendierea Președinției și Parlamentului, morți și tineri maltratați, abia în aprilie 2009 (după ce se presupune că PCRM au fraudat alegerile ca să mai obțină un mandat). Atunci, puterea a fost preluată de cei împotriva cărora protestează astăzi cele două tabere de manifestanți. Atunci, în 2009, actualul lider al socialiștilor, Igor Dodon, era fruntaș al Partidului Comuniștilor (condus de Vladimir Voronin), iar Zinaida Greceanîi (nr.2 în Partidul Socialiștilor) era prim-ministru – ea intrând în istorie cu discursul televizat în care avertiza părinții că polițiștii „vor fi nevoiți” să tragă în copiii lor, dacă aceștia vor ieși la proteste.

Între timp, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi s-au desprins de Partidul Comuniștilor și au reanimat Partidul Socialiștilor. În 2012 au ajutat, prin vot, alianța pro-europeană să-l învestească pe Nicolae Timofti în funcția de președinte. Acum, însă, cer demisia acestuia și a întregii conduceri a țării, iar argumentul de bază este că actualii guvernanți sunt corupți - au admis furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și nu fac nimic pentru recuperarea banilor. Numai că, potrivit presei de la Chișinău, fruntașii socialiști se fac a uita de faptul că primul raport al companiei internaționale „Kroll”, despre furtul miliardului, dezvăluie inclusiv nume și denumiri de firme implicate în furtul miliardului, administrate de persoane foarte apropiate de liderii socialiști. Însăși liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a criticat trecutul dubios al fruntașilor socialiști.

Alternativa pro-europeană?

De partea cealaltă, în tabăra organizatorilor protestelor pro-europene anti-corupție din Piața Marii Adunări Naționale, e mai multă confuzie. Aici, liderii-protestatari nu sunt politicieni... Cel puțin deocamdată. Ei abia și-au anunțat intenția de a crea un partid ca o „alternativă emanată din protestele anti-oligarhice”. Presa de la Chișinău scrie că în spatele acestei tabere de manifestanți ar sta doi oameni de afaceri – Victor și Viorel Țopa, pe care finanțatorul Partidului Democrat (parte a coaliției de guvernare), Vlad Plahotniuc, după ce și-a subordonat justiția, i-ar fi lăsat fără cota-parte la o serie de bănci și companii de asigurare. După venirea la putere a Partidului Democrat, urmată de numeroase semnale de subordonare a justiției de către finanțatorul acestui partid Vlad Plahotniuc, verișorii Victor și Viorel Țopa au fost condamnați la 8 și 10 ani de închisoare (pentru șantaj și delapidări de fonduri) și au reușit să fugă din Moldova. Reiese că prin protestele anti-oligarhice din fața Guvernului de la Chișinău, cei doi oameni de afaceri fugari se răzbună pe guvernarea controlată de Vlad Plahotniuc, iar răzbunarea lor coincide cu starea de spirit a oamenilor care s-au săturat de corupția de la guvernare. Iar în lipsa unei alternative politice veritabile, liderii protestatari au hotărât să înființeze un partid care ar asimila capitalul de imagine pe care îl adună ca urmare a protestelor.

Există, însă, suspiciunea că cele două tabere protestatare ar avea același centru de comandă. Și e puțin probabil ca acest centru de comandă să se afle la Bruxelles sau la Washington (așa cum încearcă să insinueze presa rusă). Cert este că dacă ar organiza împreună o singură manifestație de protest, liderii protestatari ai celor două tabere nu ar aduna nici un grup mic de oameni, deoarece societatea moldovenească este antagonizată, divizată între pro-ruși și pro-europeni (aproape 50% la 50%) și manipulată.

Revendicările manifestanților pro-ruși

Duminică, 27 septembrie, aproximativ 30 000 de oameni au răspuns apelului pro-rușilor Dodon și Usatîi de a ieși la proteste. (La protestul pro-europenilor au venit, la 6 septembrie, peste 100 000 de oameni). Ei au mărșăluit, în coloană, prin fața corturilor montate de protestatarii pro-europeni. Sute de polițiști au încercuit corturile și manifestanții din fața Guvernului pentru a nu admite altercații. Potrivit lui Nicolae Josan, unul dintre liderii protestatari pro-europeni, manifestațiile organizate de socialiştii conduşi de Igor Dodon, împreună cu simpatizanţii lui Renato Usatîi, au drept scop „deturnarea protestelor sincere şi corecte” ale Paltformei civice „Demnitate şi Adevăr”.

Usatîi – președinte / Dodon – prim-ministru?

La finalul mitingului organizat de pro-ruși, manifestanții au votat o rezoluție care conține mai multe acțiuni structurate în trei etape. Între altele, manifestanții au cerut demisia conducerii mai multor instituții care au admis furtul banilor din sistemul bancar, demisia conducerii Comisiei Naționale de Integritate, a Comisiei Electorale Centrale și a postului public de televiziune. În faza a doua, pro-rușii cer demisia președintelui Nicolae Timofti și exprimarea votului de neîncredere Guvernului Streleț, urmată de demisia acestuia. De asemenea aceștia solicită modificarea articolului 78 din Constituție în sensul alegerii președintelui de către popor. În faza a treia protestatarii pro-ruși vor revendica declanșarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai târziu de primăvara anului 2016.

Manifestanții s-au pornit în marș spre reședința prezidențială de la Condrița pentru a cere demisia șefului statului. Cei doi lideri ai manifestației de duminică și-au împărțit deja funcțiile: Renato Usatîi a spus că nu-i place funcția de premier, așa că va fi președinte: „Important e să-i dam jos pe oligarhi. Eu voi fi președinte, iar Dodon - prim-ministru”, a spus Usatîi.