1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Operațiunea Iași-Chișinău – eliberare pentru ocupație

Pe 20 august 1944 trupele sovietice au început una din cele mai sângeroase ofensive din istoria celui de-al Doilea Război Mondial – operațiunea „Iași-Chișinău”.

Aceasta a intrat în istorie ca una din cele mai scurte, însă care a schimbat raportul de forțe în Balcani. Consecințele acestei bătălii a fost scoaterea României (23 august) din război și trecerea ei de partea Aliaților, precum și reanexarea Basarabiei pentru încă 47 de ani.

În doar nouă zile

Moldau Zeitzeuge Andrei Vulpe

Andrei Vulpe

„Era o dimineață de vară foarte fierbinte”, își amintește ziua de 20 august 1944, Andrei Vulpe, un bătrân de 85 de ani din satul Pepeni, raionul Sângerei. Avea 14 ani când trupele germane se retrăgeau în grabă prin satul său. A fost marcat de acele zile și a decis să devină profesor de istorie. A lucrat toată viața în școală și a încercat să scrie istoria satului său. Astăzi, cu mâinile tremurând, ne arată într-un caiet vechi însemnările sale. „Cu câteva zile mai înainte prin satul nostru a trecut un detașament de nemți. Erau îmbrăcați foarte prost și flămânzi. S-au oprit pe la noi, iar tata le-a dat de mâncare și le-am spălat hainele. A doua zi au plecat pentru că sovieticii înaintau repede. La noi în sat nu au fost lupte. Linia frontului a trecut pe alături, iar noi, ascunși în case, auzeam numai exploziile din depărtare. A durat doar câteva zile, după care în sat a intrat armata roșie. Pe parcursul războiului nemții și armata română s-au comportat frumos cu noi. Dacă doreau ceva, ne rugau să le dăm. Cum au venit rușii situația s-a schimbat. Nu departe de sat se afla beciul unui boier, în care își ținea vinurile. După ce linia frontului a trecut de satul nostru, sovieticii au intrat în sat. Atunci au aflat de acel beci. Au mers acolo și după ce s-au săturat de băut vin au început să tragă în poloboace. Au dărmat totul, iar în noi au băgat frica”, a mărturisit în exclusivitate pentru DW bătrânul.

Pregătirile pentru operațiunea Iași-Chișinău au început cu mult înainte de luna august. Conducerea armatei sovietice înțelegea bine că odată cu trecerea Prutului și înaintarea spre Ploiești, ei vor lipsi Germania nazistă de principala sursă de petrol. Pe de altă parte, conducerea României înțelegea că pierde războiul și încerca să găsească o soluție demnă de a ieși din această confruntare. Istoricul Anatol Petrencu consideră că operațiunea din vara anului 1944 a schimbat cursul războiului și a apropiat victoria Aliaților.

„Pe 20 august 1944, trupele sovietice și în special două armate, Frontul II Ucrainean, condus de Rodion Malinovski și Frontul III Ucrainean, al lui Tolbuhin au început ofensiva. Înțelegând importanța bătăliei comandamentul sovietic a pregătit lovitura din două direcții: de la nord la sud și din est spre vest în direcția Iași. Scopul lor era să încercuiască mai multe trupe germano-române, precum și să scoată România din război. În fața sovieticilor se aflau aproximativ 50 de divizii ale germanilor, numite grupul Armatelor Ucraina de Sud, și două armate române, printre care și armata a III-ea care se afla în zona Cetății Albe. Armata sovietică era bine dotată. Susținută de americanii, care le-au oferit ajutor tehnic, aceștia aveau în dotare deja celebrele tancuri T-34, dar și o armă nouă – o mașină de lansare a rachetelor, intrată în istorie cu numele Katiușa. Această excelență le-a permis să înainteze repede, iar operațiunea propriu-zis a durat până pe 29 august”, a declarat în exclusivitate pentru DW Anatol Petrencu.

Moldau Historiker Anatol Petrencu

Anatol Petrencu

România iese din război

După pierderea bătăliei de la Stalingrad din 1943, trupele germano-române au început retragerea. Tot atunci conducerea României s-a împărțit în două tabere. Una susținea ideea ieșirii din război cât mai grabnică, alta opta pentru lupta până la capăt. Pe de altă parte, Germania nazistă nu își dorea pierderea zăcămintelor și a rafinăriilor de la Ploiești, care erau o sursă importată de petrol pentru armată. Cu toate acestea, în timpul operațiunii Iași-Chișinău, pe 23 august 1944, regele României ia decizia de a trece de partea Aliaților.

„Această operație este considerată una din cele mai sângeroase din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și se afla în top 10 lovituri date de Stalin. Cu toate că ordinul dat de regele României a intrat în vigoare, o parte din ofițeri continua să lupte împotriva sovieticilor. Aici, probabil a fost o greșeală a conducerii române, deoarece sovieticii erau nemiloși și au fost înregistrate mărturii că aceștia ucideau ostașii români, care erau deja de jure de partea Aliaților. Dacă e să vorbim de jertfe umane atunci o să ne dăm seama de aceasta. Potrivit datelor sovietice, au fost încercuite și nimicite 18 divizii germane – circa 300 mii de soldați. Armata a III Română a avut aceiași soartă. Astfel, dacă concluzionăm, până la data de 13 septembrie 1944, când a fost semnat oficial armistițiul între URSS și România, sovieticii s-au comportat cu trupele române ca şi cu niște inamici, fără a lua în considerare ordinul Regelui. Orice discuții diplomatice nu puteau fi duse la un bun sfârșit”, spune Anatol Petrencu.

Operațiunea Iași-Chișinău a fost desfășurată de Uniunea Sovietică cu ușurinţă și fiindcă trupele americane au deschis al doilea front în Normandia. Astfel, Germania nazistă a fost nevoită să își regrupeze trupele, iar decizia României a pus început dominației sovietice în Balcani. Victoria armatei sovietice a fost ușoară și a apropiat luptele de Ungaria, iar soarta Basarabiei a fost decisă, aceasta urmând să devină ulterior partea a Uniunii Sovietice.

Drama Basarabiei

Odată cu terminarea operațiunilor militare în Chișinău a revenit administrația sovietică. Astfel, doar în primele zile de după aceasta, circa 150 de mii de bărbați din Basarabia au fost mobilizați și trimiși să lupte pe cele mai grele segmente ale frontului. Aproximativ 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă. Potrivit istoricilor, acești oameni nu aveau pregătire militară suficientă pentru că erau luați în grabă, de la casele lor. Totodată, pentru mulți basarabeni războiul nu s-a sfârșit la 9 mai 1945. Supărată pe faptul că mulți au susținut în 1940 ideea de reunificare cu România, conducerea sovietică a decis să folosească moldoveni și în alte confruntări. Astfel, mulți au fost trimiși să lupte în continuare cu Japonia, care încă nu capitulase. Alții au fost trimişi la reconstrucția orașelor sovietice distruse de război. Cei rămași în viață au revenit acasă, începând cu 1948.

Moldau Historiker Ion Stefanita

Ion Ștefăniță

Drama basarabenilor însă a continuat. Istoricul Ion Ștefăniță crede că una din cele mai triste perioade s-a produs după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, când populația Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost supusă terorii.

„Procesul de distrugere a Basarabiei a început mult mai înainte de operațiunea Iași-Chișinău. Începând cu 1941, atunci când trupele sovietice s-au retras din regiune, acestea au aplicat tactica pământului pârjolit. Astfel, 70% din orașul Chișinău a fost distrus. Erau create detașamente care aveau drept scop aruncarea în aer a celor mai importante edificii. Despre aceasta ne mărturisesc documentele înregistrate de armata română. După război a început perioada ceea mai grea pentru populația țării noastre. Astfel, au urmat foametea organizată din 1947, iar mai apoi valul de deportări în Siberia. Minimum 90 de mii de gospodari au fost deportați peste noapte. S-a comis un adevărat genocid contra băștinașilor”, a explicat istoricul.

Discuțiile privind consecințele operațiunii Iași-Chișinău sunt și astăzi aprinse. Mulți consideră că Basarabia și România au plătit un preț prea mare, iar alții sărbătoresc cu fast victoria Armatei Sovietice. În pofida tuturor opiniilor, scurta operațiune a intrat în istorie pentru că a schimbat mersul războiului și a înclinat balanța forțelor, ceea ce a condus la prăbușirea nazismului în Europa.