Operaţiuni de salvare

„Naţiunea, care a inventat automobilul nu-şi poate părăsi la greu industria auto”, scrie azi Frankfurter Allgemeine Zeitung referindu-se la discursul lui Obama, aplaudat de europeni, la concernul german Opel, ce aparţine din 1929 de cel american, General Motors, şi la confuzia făcută frecvent, inclusiv de către preşedintele american, între ţările în care s-ar fi inventat realmente automobilul. Ziarul de dreapta din Frankfurt se opune salvării firmei Opel pe spinarea contribuabililor germani.

Thueringer Allgemeine deplânge sporirea şomajului din Germania, dar constată că lipsa de locuri de muncă n-a luat amploarea aşteptată.

Financial Times Deutschland avertizează însă, că, „dacă pachetele de ajutoare economice ale ţărilor industrializate dau greş şi nu relansează producţia”, fenomenul şomajului, ameninţă să explodeze. In acest caz ar putea „afecta viaţa politică germană înainte de alegeri, motiv pentru care politicienii sunt înclinaţi să machieze datele statistice, cu toate mijloace legale de care dispun”.

Die Welt de la Berlin scoate în evidenţă „suspiciunea generalizată care planează mai nou asupra capitalismului şi reintrarea în forţă, pe scenă, a statului, o revenire în prim plan de care sindicatele se bucură”. Or, scrie ziarul, „sindicatele ar face bine să nu uite că şi ele s-au schimbat în anii din urmă, devenind net mai flexibile, ceea ce a permis crearea multor locuri de muncă în timpul ultimei faze de creştere economică”.

Unii analişti se ocupă de intervenţiile repetate ale unor lideri politici germani în favoarea salvării concernului OPEL. Cellesche Zeitung recuzează parţial aceste intervenţii, consemnând faptul că „tema crizei confruntând concernul german e prea serioasă şi costisitoare ca să se potrivească în chip de subiect de gâlceavă electorală”.

În fine, Allgemeine Zeitung abordează prezumtiva „rezolvare europeană pentru OPEL”, invocată tot mai des în ultimele zile, inclusiv de către şeful diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeier. Ziarul crede că, în ciuda oricăror critici la adresa intenţiilor electorale ale politicienilor ce o propun, ar putea fi totuşi vorba de o soluţie autentică.

Dincolo de dimensiunea economică, o serie de analişti se mai consacră şi semnalelor lansate de Tribunalul pentru Crime de Război în fosta Iugoslavie, care l-a achitat pe fostul preşedinte al Serbiei, Milutinovici.

Frankfurter Rundschau salută sentinţa, care-l pune la adăpost pe Milan Milutinovici, considerând că decizia judecătorilor nu ar face decât să întărească validitatea acuzelor formulate împotriva responsabililor sârbi din 1999. Atunci, scrie ziarul, „abia apucaseră să cadă primele bombe ale NATO, că armata, poliţia şi grupările paramilitare (sârbeşti) au început să-i intimideze pe albanezii din Kosovo spre a-i alunga. Ceea ce n-a constituit război, ci terorism sadea împotriva unor civili lipsiţi de apărare” mai afirmă ziarul de stânga din Frankfurt.

Şi Maerkische Oderzeitung laudă sentinţa, considerând-o „diferenţiată”, devreme ce judecătorii de la Haga l-au achitat pe Milutinovici, dar au trimis după gratii alţi 5 acuzaţi. Ziarul semnalează că mai trebuie derulate două mari procese, cele împotriva lui Radovan Karadzici şi Ratko Mladici, din care ultimul pare a se bucura în continuare de susţinerea unor cercuri sârbeşti influente.

În schimb, la Moscova, Vremea Novosti deplânge verdictul, considerat a alimenta prejudecăţi, în speţă, părtinitoarea concepţie occidentală privind vinovăţia generică a sârbilor şi nevinovăţia albanezilor.