1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

ONU şi dreptul la autoapărare al Israelului

Cu 150 de voturi, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a aprobat un proiect propus de statele arabe, adoptând o rezoluţie care cere Israelului să-şi demonteze bariera de securitate edificată în ţinuturile de pe malul apusean al Iordanului. Potrivit rezoluţiei, Israelul ar trebui, ca putere de ocupaţie, să se supună expertizei juridice a Curţii Internaţionale de Justiţie. Statele Unite, Australia, Israelul şi alte 3 ţări au votat împotriva rezoluţiei, în timp ce Canada, împreună cu o serie de alte state s-au abţinut de la vot, Rezoluţia Adunării Generale nu este obligatorie, iar Israelul care insistă asupra drepturilor sale defensive a şi reliefat de altfel că nu o va aplica.

Dan Gillerman, ambasadorul israelian la ONU, în luptă cu o Adunare Generală în mare parte ostilă

Dan Gillerman, ambasadorul israelian la ONU, în luptă cu o Adunare Generală în mare parte ostilă

”Mulţumesc lui D-zeu că soarta Israelului şi a poporului evreu nu se decide în această sală”, a exclamat Dan Gillerman, ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, în reacţie la rezoluţia net propalestiniană adoptată de Adunarea generală ONU. Intense negocieri şi două succesive amînări ale scrutinului precedaseră adoptarea rezoluţiei. In tratativele prealabile, purtate cu statele arabe, Uniunea Europeană impusese până la urmă o îndulcire a tonului virulent antiisraelian al proiectului iniţial precum şi, mai ales, includerea unui pasaj reafirmând dreptul la autoapărare al Israelului. Cu toate acestea, rezoluţia rămâne o importantă victorie dipomatică arabă. E în fapt al doilea triumf palestinian pe tema zidului antiterorist israelian al palestinienilor, după recentul verdict al Curţii Internaţionale de la Haga, care declarase bariera ”ilegală” şi ceruse statului evreu să-i despăgubească pe palestinienii pe care-i dezavantajează economic.

Atât Curtea de la Haga cât şi Adunarea Generală au preferat astfel să ignore argumentul esenţial al Israelului. Statul evreu evidenţiase în repetate rânduri că, în faţa asaltului terorismului sinucigaş palestinian zidul de securitate apără nenumărate vieţi omeneşti şi că salvarea acestor vieţi omeneşti trebui să se bucure de prioritate în faţa unor eventuale greutăţi economice pe care le-ar putea crea. Datele statistice privind numărul atentatelor teroriste şi al victimelor lor justifică de altfel acest punct de vedere. Spre deosebire de sutele de atacuri sângeroase din anii precedenţi, extremiştii palestinieni n-au mai putut comite în prima jumătate a acestui an decât doar trei atentate.

In reacţie la votul Adunării, reprezentantul palestinian la ONU, Nasser al-Kidva s-a grăbit să-şi exprime satisfacţia şi să evidenţieze ce ceea diplomatul arab consideră a fi o decizie de înaltă valoare morală:

”nu palestinienii sunt împotriva Israelului, ci Naţiunile Unite sunt contra puterii de ocupaţie”, a afirmat textual al Kidwa. In opinia lui, Israelul ar fi rămas ultima putere colonială din lume.

Evident, reprezentantul israelian n-a întîrziat să critice o hotărâre pe care a calificat-o clar şi fără echivoc drept lipsită de orice valoare. Comentând rezoluţia, Gillerman a declarat că Israelul, respectă Adunarea generală şi principiile ei. Tocmai de aceea statul evreu ”e consternat că Adunarea s-a lăsat manipulată spre a servi unor scopuri politice dăunătoare”.

Rezoluţia e ”unilaterală şi total contraproductivă”, a subliniat ambasadorul israelian, criticînd totodată ”apatia cu care Comunitatea Internaţioneală reacţionează la terorismul palestinian”. De altfel, pe fundalul violenţei, haosului şi corupţiei domnind în teritoriile palestiniene Gillerman a atras atenţia şi asupra lipsei de legitimate a reprezentanţei palestiniene, întrebându-se ”dacă e posibil oare ca palestinienii să ţină cuvântări la ONU pe tema ordinii şi dreptului internaţional”.

La rândul lor, reprezentanţii UE, care insistaseră asupra introducerii în rezoluţie a unui pasaj cerând autorităţii autonome palestiniene să întreprindă ”eforturi vizible de combatere a indivizilor şi gruprărilor careb comit acte de violenţă” au solicitat ambelor părţi să revină la aşa-zisa ”foaie de parcurs”, deci la planul internaţional de pace. Simultan însă, deşi UE se opusese anterior abordării la Haga a chestiunii zidului de securitate, europenii au acceptat verdictul Curţii Internaţionale, care, potrivit Ierusalimului, neagă statului evreu dreptul de a se autopăra.

Evident palestinienii ar dori să obţină şi o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU, care, de această dată, ar fi obligatorie pentru Israel. Or, SUA au şi înlăturat orice posibile îndoieli privind virtuala blocare, printr-un veto american, a oricărei tentative de acest fel. Reprezentantul american, James Cunningham a explicat poziţia Washingtonului, reliefând că ”America regretă graba cu care Adunarea Generală a adoptat această rezoluţie. Fiindcă o soluţie raţională nu va putea fi elaborată decît în tratative bilaterale dirtecte, de către israelieni şi palestinieni”. De aceea, a precizat reprezentantul american, ”SUA resping toate acţiunile care trec de planul de pace”.

  • Data 21.07.2004
  • Autoare/Autor Thomas Reinke/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eN
  • Data 21.07.2004
  • Autoare/Autor Thomas Reinke/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eN