"Indezirabilii" Rusiei

O nouă lege adoptată, marţi, în Duma de Stat, periclitează activitatea a numeroase organizaţii internaţionale din Rusia. Pe baza acesteia, orice organizaţie non-guvernamentală înregistrată în străinătate ar putea fi declarată "indezirabilă" în Rusia.

Printre instituţiile care ar putea avea de suferit se află organizaţii care militează pentru drepturile omului, dar şi altele, care desfăşoară activităţi comerciale. În documentul adoptat de parlamentul rus se arată că organizaţiile "indezirabile" reprezintă "o ameninţare la adresa temeliei constituţionale, capacităţii de apărare şi a securităţii Federaţiei Ruse". Legea a fost adoptată cu majoritate de voturi - 440 pentru, 3 împotrivă şi o singură abţinere.

Decizia de includere a organizaţiilor non-guvernamentale pe lista cu instituţii indezirabile va aparţine procurorului general, pe baza aprobării venite de la Ministerul de Externe. De asemenea, autorităţile nu vor fi obligate să informeze organizaţiile cu privire la includerea acestora pe listă.

"Agenţi" şi "indezirabili"

În cadrul unei conferinţe de presă comune, Amnesty International şi Human Rights Watch au catalogat legea drept o "acţiune draconică", care "vlăguieşte societatea civilă din Rusia". Natalia Prilutskaia, colaborator al Amnesty International a declarat pentru DW că noua lege este preludiul unei alte reglementări, care îi priveşte pe "agenţii străini". Aceasta din urmă, spune reprezentanta Amnesty, "este pasul firesc spre represiune".

În 2012, Duma de Stat a adoptat o lege care obligă ONG-urile "active politic" să se înregistreze ca "agenturi străine" în situţia în care primesc sprijin financiar internaţional. Practic, prin termenul folosit de legiuitor, respectivele organizaţii sunt etichetate drept "spioni" sau "duşmani ai poporului". Între timp, birourile mai multor organizaţii non-guvernamentale, printre care Memorial şi Golos, au fost percheziţionate de autorităţile ruse. Amnesty International şi Human Rights Watch spun că, până în prezent, aproximativ 60 de organizaţii au fost catalogate drept "agenturi străine".

Trei ani mai târziu, ONG-urile înregistrate în afara Rusiei ar putea, iată, deveni la rândul lor ţinta autorităţilor. Activitatea organizaţiilor declarate "indezirabile" va fi, prin urmare, masiv perturbată. Organizaţiile locale din Rusia nu vor mai putea primi bani de la "indezirabili", iar băncile vor sista orice tranzacţii financiare cu acestea. Cetăţenii ruşi care colaborează cu instituţiile proscrise riscă să fie amendaţi cu 500 de mii de ruble (aprox. 9000 de euro). Riscă de asemenea să li se deschidă un dosar penal şi o pedeapsă de până la 6 ani închisoare. Totodată, ONG-urile nu vor mai avea voie să organizeze evenimente publice sau să dea publicităţii informaţii - nici măcar în mediul online.

Izolarea activiştilor de la ONG-uri

Tania Lokşina, director de programe şi sociolog al filialei Amnesty International din Rusia este de părere că legea nu urmăreşte să închidă organizaţiile internaţionale, "ceea ce oricum se poate întâmpla într-o fracţiune de secundă, dacă ministrul rus de justiţie ia o decizie în acest sens". Mai degrabă, spune Lokşina, "ţintele sunt organizaţiile ruseşti şi societatea civilă din Rusia, partenerii noştri, nu noi înşine". Prin restricţionarea anumitor organizaţii, activiştii locali ai acestora sunt izolaţi, crede reprezentanta A.I.

Natalia Prilutskaia crede, însă, că această lege controversată este o extensie a orientării politice a Kremlinului. "Reglementarea se înscrie în logica politică a Rusiei actuale, de închidere a uşii spre lumea exterioară şi de inculcare a sentimentului că suntem sub asediu, deci trebuie să ne protejăm". Toate ONG-urile străine sunt privite ca o ameninţare la adresa Rusiei, crede Prilutskaia.

În textul documentului adoptat de Dumă se spune că "actualele conflicte internaţionale, în care se implică din în ce în ce mai multe guverne, sunt un teren fertil pentru grupările teroriste". Or, spun autorităţile ruse, legea urmăreşte să contracareze tocmai acţiunile unor "organizaţii străine, de natură teroristă, extremistă şi naţionalistă". Aceste organizaţii ar putea fi sâmburele unor aşa-numite "revoluţii colorate" - termen care face referire directă la schimbarea de regim din Ucraina.

Răzbunare din cauza sancţiunilor?

Unul dintre autorii legii, Alexander Tarnavski a declarat pentru DW că reglementarea este un răspuns oferit Occidentului în chestiunea sancţiunilor împotriva Rusiei, care sunt strict de natură economică şi nu au nicio legătură cu legea "agenturilor străine" din 2012.

În cadrul interviului, Tarnavski a spus: "Rusia, ca o ţară independentă şi care are dreptul la relaţii de egalitate cu partenerii ei, se bazează pe experienţa democraţiilor occidentale. Prin urmare, Rusia trebuie să sancţioneze la rândul ei structuri neprietenoase". Statele Unite şi Uniunea Europeană au dictat sancţiuni împotriva companiilor ruseşti din sectorul financiar şi petrolier. Rusia poate să impună şi ea sancţiuni. Ele sunt măsuri preventive pe care guvernul rus trebuie să le aibă la dispoziţie".

Camera de Comerţ Exterior Ruso-Germană a refuzat să precizeze dacă legea ar putea afecta relaţiile economice între cele două ţări şi a anunţat că preferă să aştepte "câteva luni de zile" pentru a se putea edifica.