ONG-urile din Rusia: lovite, dar nu înfrânte | FOCUS | DW | 21.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

ONG-urile din Rusia: lovite, dar nu înfrânte

ONG-urile rusești finanțate din străinătate sunt trecute într-un registru al "agenților străini". În ciuda acestei stigmatizări, multe dintre ele își continuă activitatea.

Pentru Marina Koltsova și colegii ei, Cecenia e un fel de pată albă pe hartă. "Nu ne este permis să organizăm seminarii în Caucazul de Nord, pentru că purtăm acest stigmat", a declarat jurista de la renumita organizație pentru apărarea drepturilor omului "Memorial" de la Moscova, care se se ocupă, printre altele, de represiunile din perioada sovietică. "Organele de stat de la fiecare nivel ne spun deschis că am fost calificați ca agent străin, adică spion, și că nu pot să colaboreze cu noi." Ele au primit indicația pe cale verbală sau chiar scrisă, a adăugat Marina Koltsova.

Nu sunt vizați doar apărătorii drepturilor omului

Aceste restricții sunt consecința directă a unei legi care a intrat în vigoare în Rusia în urmă cu cinci ani, pe 21 noiembrie 2012. Ea obligă organizațiile non-guvernamentale cu activități care includ angajamentul politic să se înregistreze ca "agenți străini", dacă beneficiază de sprijin financiar din străinătate. În plus, ele trebuie să facă public acest statut, de exemplu pe site-ul oficial în internet, și să-și declare veniturile în mod regulat. Sunt afectate în special organizațiile pentru drepturile omului, dar și diverse ONG-uri care se ocupă de protecția mediului și sănătate.

Legea privind "agenții" face parte dintr-o serie întreagă de măsuri restrictive cu care a reacționat statul rusesc la mișcările de protest din iarna 2011/2012, între alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Conducerea de la Moscova vede în ONG-uri un instrument prin care Occidentul ar putea pregăti o schimbare de regim. Oficial, Rusia și-a motivat această inițiativă cu existența legii numite Foreign Agents Registration în SUA, care obligă persoanele juridice străine să-și facă publică activitatea. Experții consideră însă că această comparație nu e potrivită, din moment ce termenul de "agent străin" se referă în Rusia, încă din perioada sovietică, la spionaj. 

Biroul ONG Memorial la Moscova (Getty Images/AFP/Kudryavtsev)

Biroul ONG Memorial la Moscova

Plângeri penale la Strasbourg

Problemele de imagine în urma calificării organizației "Memorial" ca "agent străin" sunt partea cea mai dificilă, a explicat Marina Koltsova. Multe ONG-uri s-au opus includerii lor în registrul ministerului justiției de la Moscova și au fost sprijinite de Consiliul Europei, Uniunea Europeană și diverse guverne occidentale. Și în Rusia au existat voci critice la adresa legii privind ONG-urile, de pildă din partea Consiliului prezidențial pentru drepturile omului. Cu toate acestea, ministerul justiției a preluat inițiativa și a trecut ONG-urile în registrul de "agenți" împotriva voinței lor.

După cinci ani, bilanțul e amestecat. Unele dintre ONG-uri, de pildă filiala de la Moscova a Comitetului Helsiniki, au renunțat complet la finanțările din străinătate și au supraviețuit. Altele, printre care "Memorial", au depus plângere penală, dar nu au reușit să obțină nicio schimbare, a explicat Marina Koltsova: "Tribunalele cred că dacă organizezi o expoziție sau o masă rotundă e vorba deja de o activitate politică." "Memorial" e una dintre cele aproximativ 60 de ONG-uri care s-au adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Verdictul e așteptat cel devreme la finele anului 2018.  

Ce-i de făcut

Între timp, numărul ONG-urilor care figurează în registrul ministerului justiției de la Moscova a scăzut la 87 de la aproximativ 150 în urmă cu an. Întrebat de DW, ministerul a declarat că motivele pentru scoaterea unui ONG din acest registru pot fi difierite. De pildă, există cazuri în care o organizație "a încetat să mai fie activă ca agent străin", sau în care aceasta a fost dizolvată sau reorganizată. Ministerul nu a dat informații despre cazuri concrete. În total, zeci de ONG-uri rusești au încetat să mai existe.

Una dintre acestea se numește "Agora" și a fost dizolvată la începutul anului 2016 prin ordin judecătoresc. Influenta organizație pentru apărarea drepturilor omului era implicată și în cazurile unor persoane celebre, ca cel al tinerelor de la formația punk Pussy Riot. Între timp, avocații care erau în "Agora" își continuă activitățile într-o asociație mai puțin formală, împărțiți în toată Rusia. "Munca noastră e foarte diferită de ceea ce era înainte", a spus șeful grupului "Agora", Pavel Cicov. "Am devenit un fel de grup de interes în care fiecare are propria motivație, propriile priorități și propriile surse de venit." În prezent, "Agora" nu mai are nici birou, nici angajați, doar un site pe internet.

"Conducerea a urmărit să distrugă sectorul organizațiilor neloiale ale societății civile din Rusia", a explicat Cicov. "În acest sens și-a atins scopul." Mai multor sute de ONG-uri care erau înainte mari și influente li s-a luat baza instituțională, au rămas mai ales "structuri care sunt de partea statului". 

După cinci ani, controversata lege a ajuns din nou în ziarele internaționale: Duma le cere și mediilor internaționale (printre care și DW) să se înregistreze ca agenți - într-un mod asemănător ca ONG-urile.   

Autor: Roman Goncharenko (das)

Vă mai recomandăm